sâmbătă, 9 iulie 2011

Toxicitatea Antibioticelor la Porcușorii de Guineea

Efectele Alergice/Adverse ale Antibioticelor la Porcușorii de Guineea
 
Porcușorii de Guineea sunt foarte sensibili la efectele antibioticelor și adesea, administrarea lor poate duce la efecte toxice. Una dintre posibilele complicații care apare ca urmare a administrării antibioticelor este tulburarea echilibrului florei bacteriene benefice, care în mod normal există în intestinele porcușorului de Guineea și care în anumite cazuri poate duce la afecțiuni mai severe decât afecțiunea inițială care era tratată. Afecțiunile/suferințele ascunse, anterioare, cum ar fi alimentația incorectă și deficiența de vitamină C, la fel de bine, pot face porcușorul de Guineea mai predispus să dezvolte probleme asociate administrării de antibiotice.

Ca regulă generală, va trebui să evitați să-i oferiți porcușorului dvs. de Guineea orice fel de antibiotic, cu excepția cazului în care acest lucru v-a fost recomandat de către un medic veterinar care este familiarizat cu porcușorul dvs. și istoricul medical al acestuia. În cazul în care porcușorul dvs. de Guineea trebuie să ia antibiotice, va trebui să-i monitorizați starea de sănătate cu atenție pentru a evita apariția oricăror complicații. Antibioticele, de regulă, sunt administrate pe cale orală la porcușorii de Guineea, mai degrabă decât pe cale injectabilă.

Simptomele

În funcție de tipul de antibiotic, de regulă, reacțiile adverse observate la porcușorii de Guineea includ diareea, lipsa poftei de mâncare, deshidratarea și/sau o scădere periculoasă a temperaturii corporale. În cazul în care tratamentul cu antibiotice continuă, reacția se poate agrava și are drept consecință moartea porcușorului de Guineea în mai puțin de o săptămână. De asemenea, este important de menționat că, chiar și porcușorii de Guineea, care nu prezintă simptomele asociate toxicității antibioticelor, pot muri subit.

Cauzele

Multe antibiotice, incluzând penicilina, ampicilina, lincomicina, clindamicina, vancomicina, eritromicina, tilozina, tetraciclina și clortetraciclina pot afecta echilibrul bacteriilor benefice care, în mod normal, trăiesc în intestinele porcușorului de Guineea, creând un mediu în care o bacterie „rea”, oportunistă poate pune stăpânire pe intestine. Două dintre cele mai uzuale antibiotice care afectează grav porcușorii de Guineea sunt streptomicina și dihidrostreptomicina. Unguentele topice (ex., cele utilizate pe piele) pe bază de antibiotice pot fi și ele la fel de toxice, dacă porcușorul linge și ingeră unguentul.

Diagnosticul

Medicul dvs. veterinar poate diagnostica o suferință asociată toxicității antibioticelor la animăluțul dvs. de companie, examinând porcușorul de Guineea și testându-i fecalele.

Tratamentul

Nu există un tratament eficient în cazul toxicității antibioticelor la porcușorii de Guineea, altul decât terapia de susținere generală și întreruperea tratamentului cu antibiotice.

Condițiile de Viață și Îngrijire

Porcușorul de Guineea care se află în perioada de convalescență după o problemă de sănătate asociată toxicității antibioticelor trebuie să fie supravegheat cu atenție în ceea ce privește vreo eventuală reapariție a oricăror simptome alergice. Consultați-vă cu medicul dvs. veterinar privind regimul alimentar al porcușorului dvs. în timpul perioadei de recuperare, deoarece acesta s-ar putea să trebuiască să fie ajustat periodic. Urmați recomandările făcute de medicul dvs. veterinar pentru a vă ajuta porcușorul de Guineea să se recupereze rapid.

Prevenția

În general, va trebui să evitați să-i oferiți porcușorului dvs. de Guineea orice fel de antibiotic, cu excepția cazului în care acest lucru v-a fost recomandat în mod special de către un medic veterinar care este familiarizat cu porcușorul dvs. și istoricul medical al acestuia. Dacă porcușorul dvs. de Guineea trebuie să ia antibiotice, va trebui să vă familiarizați cu semnele toxicității antibioticelor, să-i monitorizați cu atenție starea de sănătate și să vă consultați imediat cu medicul dvs. veterinar dacă apare orice simptom neobișnuit.

Balonarea la Chinchille

Timpanismul la Chinchille
 
Uneori menționat ca balonare/balonament/dilatație, timpanismul la chinchille este o stare în care se înregistrează o acumulare bruscă și subită de gaze la nivelul stomacului. Această problemă apare de obicei, ca urmare a unei schimbări a alimentației sau datorită hrănirii în exces/îndopării. Ambele cauze duc la constipație, producție de gaze provocată de flora bacteriană de la nivelul intestinelor imobile (care nu mai prezintă mișcările/contracțiile specifice, astfel încât conținutul alimentar stagnează la nivelul acestora) și acumularea rapidă de gaze, în decurs de 2-4 ore; toate aceste tulburări, duc în cele din urmă la balonament. La fel de bine, blonamentul se poate produce la femelele care alăptează, la 2-3 săptămâni după fătare și poate fi legată de hipocalcemie, un dezechilibru periculos al metabolismului calciului.

Atunci când chinchilla suferă de timpanism, abdomenul ei va apărea umflat și va fi dureros la atingere. Chinchilla va încerca să-și aline durerea provocată de timpanism, rostogolindu-se sau întinzându-se. De asemenea, aceasta poate fi letargică sau pare deprimată, cu o dificultate evidentă în respirație. Pentru a preveni dilatația/timpanismul, ar trebui să evitați hrănirea în exces a chinchillei. Oferiți-i o dietă care este special adaptată pentru chinchille și aveți mare grijă atunci când schimbați regimul alimentar al animăluțului dvs. astfel încât acesta să nu aibă de suferit.

Simptome

·       Neliniște/agitație
·       Depresie
·       Dificultăți în respirație
·       Abdomen umflat
·       Rostogolire și/sau întinderea pentru a-și alina disconfortul

Cauze

·       Schimbarea bruscă a alimentației
·       Mâncatul în exces/îndopatul
·       Hipocalcemia 

Diagnosticul

Simptomele clinice manifestate de animăluțul afectat sunt caracteristice afecțiunii și sunt utile și elocvente în stabilirea unui diagnostic. Ca și proprietar, istoricul medical și alimentar furnizat de dumneavoastră poate fi folosit de către un medic veterinar pentru confirmarea diagnosticului de timpanism.

Tratamentul

Tratamentul efectuat de către un medic veterinar este, de obicei, necesar în cazul unei afecțiuni de tipul timpanismului și poate include introducerea unei sonde gastrice sau inserarea unui ac în stomac pentru a elibera acumularea de gaze. Femelele care alăptează pot răspunde favorabil la gluconatul de calciu administrat intravenos care are rolul de a corecta hipocalcemia. În cazurile mai grave în care conținutul gastric este păstos și nu poate fi evacuat prin sondaj, intervenția chirurgicală este necesară pentru înlăturarea materialului fermentativ care are potențialul de a provoca ulterior reacumularea de gaze.

Condițiile de Viață și Îngrijirea

Chinchilla trebuie să fie lăsată să se odihnească în liniște. Monitorizați cu atenție dieta, precum și programul de hrănire. Consultați-vă cu medicul dvs. veterinar și puneți la punct un regim alimentar special cu care să vă hrăniți chinchilluța în timpul perioadei de recuperare după timpanism.

Prevenția

Dilatația gastrică/timpanismul la chinchille poate fi prevenit într-o mare măsură hrănindu-vă chinchillele cu o dietă special formulată pentru chinchille. Evitați schimbarea bruscă a regimului alimentar sau a programului de hrănire. Monitorizați modalitatea de hrănire a animăluțului dvs. și luați măsurile necesare pentru a preveni hrănire în exces. Chinchillelor gestante va trebui să le oferiți suplimente adecvate pe bază de calciu pentru a vă asigura că timpanismul asociat hipocalcemiei nu va apărea la femelele care alăptează.