luni, 23 noiembrie 2009

Papagalul cacadu cu mot galben mare (Cacatua galerita galerita)

Papagalii cacadu cu mot galben mari sunt papagali cacadu albi de talie mare gasiti in regiunile de coasta din estul si nordul Australiei. Ei populeaza padurile si in special coronamentul padurilor mature de la campie. Sunt mult mai activi dimineata devreme si dupa-amiaza tarziu. Iarna cand sursele de hrana sunt reduse, adesea, ei isi fac aparitia in orase in cautarea hranei. Taxonomia Regnul: Animalia Increngatura: Chordata Clasa: Aves Ordinul: Psittaciformes Familia: Cacatuidae Genul: Cacatua Specia: Cacatua galerita galerita Aspectul exterior si dimensiunile Papagalii cacadu cu mot galben mari (Cacatua galerita galerita) sunt albi cu creste recurbate, galbene. Penele care alcatuiesc crestele, mai lungi si mai inguste decat la alte subspecii, se intind de-a lungul crestetului capului si au varfurile rasucite in sus. Cand pasarea este alertata, aceste pene se desfac si sunt purtate ridicate sub forma de coroana. De asemenea, penele de pe fata interna a aripilor sunt galbene. Papagalii cacadu cu mot galben mari au inele perioculare albe si un cioc negru mai lung si mai ascutit decat al papagalilor cacadu tritoni sau al celor cu mot galben medii. Capul lor este mic, parand prea mic in comparatie cu restul corpului. Picioarele sunt negre. Papagalul cacadu cu mot galben mare poate atinge 38-51 cm lungime si 450-900 g greutate corporala. Comportamentul Papagalii cacadu cu mot galben mari sunt pasari foarte inteligente, afectuoase si jucause. Sunt pasari de companie excelente pentru cei care-si doresc o pasare fascinanta si prietenoasa, dar nu atat de docila ca papagalii cacadu molucani sau umbrelati. Papagalii cacadu cu mot galben mari solicita multa atentie. Daca sunt privati de atentie, acesti papagali devin foarte galagiosi si distructivi sau incep sa-si smulga penele sau sa se automutileze. Unele exemplare pot deveni posesive cu stapanii lor. Aceasta posesivitate ii poate conduce spre un comportament imprevizibil sau agresiv fata de alte persoane in special atunci cand pasarea atinge maturitatea sexuala. Sunt pasari sociabile, in libertate traind in perechi sau in mici grupuri familiale in timpul sezonului de imperechere, iar uneori pot fi regasiti si in stoluri de cateva sute de exemplare in apropierea surselor de hrana. Adesea se hranesc in grupuri de cateva pasari sub supravegherea atenta a unei pasari „santinela”. Daca vreun pradator sau orice alt pericol isi face aparitia, pasarea „santinela” reproduce un planset de alarma pentru a alerta restul grupului. Papagalii cacadu cu mot galben mari adesea vorbesc mult mai bine decat majoritatea papagalilor cacadu. Sunt foarte galagiosi, multi dintre ei pierzandu-si caminele datorita tipetelor stridente pe care le reproduc. Acest obicei este adesea invatat cand pasarile tinere aud tipetele altor papagali cacadu, dimineata sau dupa-amiaza. Papagalii cacadu cu mot galben mari sunt jucausi si curiosi si le place sa ciuguleasca din diferitele obiecte din mediul lor de viata. Ei sunt chiar distrugatori daca li se permite sa se catere pe mobilier. Din acest motiv trebuie sa le oferiti jucarioare, bucati de lemn si ramurele pe care ei sa le poata ciuguli. Papagalilor cacadu crescuti ca si animalute de companie nu trebuie sa li se permita sa zboare liberi prin casa, nesupravegheati, intrucat pot avea tendinta de a ingera toxice sau alte obiecte periculoase. Papagalii cacadu cu mot galben mari tineri trebuie sa socializeze cu cate mai multe persoane si sa fie expusi unei multitudini de situatii cum ar fi colivii noi, jucarioare noi, vizite la medicul veterinar, manipularea de catre diferite persoane, scurtarea aripilor si a unghiilor, etc., pentru a evita aparitia starii de panica cand sunt expusi unor situatii noi. Adapostirea Papagalii cacadu cu mot galben mari sunt predispusi obezitatii si ar trebui sa li se puna la dispozitie cea mai mare colivie pe care spatiul si bugetul vi le permit. Construirea unei colivii durabile este foarte importanta deoarece papagalii cacadu cu mot galben mari sunt mari distrugatori si pot rupe cu usurinta imbinarile unei colivii prost construite. Multi dintre papagalii cacadu crescuti in captivitate invata sa-si deschida usa coliviei, asa ca aceasta trebuie sa fie prevazuta cu un zavor sau cu un mecanism care sa o poata inchide etans. Colivia trebuie sa fie suficient de spatioasa incat sa-i permita pasarii cel putin sa-si deschida complet aripile. Ideal ar fi ca pasarea sa beneficieze de o voliera spatioasa plasata in aer liber, pentru a-i permite sa se joace in aer proaspat si in lumina solara. Hranirea In salbaticie, papagalii cacadu cu mot galben mari se hranesc cu seminte, fructe, bace, nuci, flori, muguri, radacini si la fel de bine si cu insecte si larvele acestora. Papagalii cacadu cu mot galben mari trebuie hraniti cu meniuri complete (granulate sau extrudate) special concepute pentru papagali. Hrana granulata oferita papagalilor cacadu cu mot galben trebuie suplimentata zilnic cu fructe si legume proaspete. In fiecare zi, papagalul cacadu cu mot galben mare trebuie sa primeasca o 1/3-1/2 dintr-o ceasca de cafea de granule si o alta 1/3-1/2 dintr-o ceasca de cafea de fructe si legume proaspete. Daca pasarea isi consuma alimentele oferite in ziua respectiva, ii puteti administra suplimente la discretie. Administrarea de alimente in exces conduce la obezitate, aparitia picajului, irosirea si aruncarea alimentelor. Greutatea corporala a papagalilor cacadu cu mot galben mari adulti va trebui atent monitorizata intrucat ei au tendinta de a deveni obezi. Papagalii cacadu cu mot galben mari, atat adulti, cat si tineri, sunt eficienti in utilizarea caloriilor. Asigurati-va ca hrana pe care o consuma sa fie nutritiva si evitati semintele cu continut crescut in grasimi, respectiv, pe cele de floarea-soarelui. Suplimentele vitaminice nu sunt necesare in cazul pasarilor hranite cu meniuri complete special concepute pentru papagali. Aspecte particulare Ingrijirea - Imbaierea sau dusarea periodica este esentiala pentru mentinerea penajului si a pielii in buna stare. - Pasarile pot fi spreiate si lasate sa se usuce intr-o camera incalzita sau in soare, sau pot fi uscate cu ajutorul unui uscator de par. - O grija speciala trebuie avuta sa nu se scurteze excesiv penele care compun aripile, altfel papagalul cacadu cu mot galben mare poate cadea si isi poate crea leziuni severe. Vor fi scurtate numai penele principale de la nivelul aripilor suficient incat pasarea sa poata ateriza la sol. Viata reproducatoare - Papagalii cacadu cu mot galben mari se imperecheaza destul de bine in captivitate, dar nu la fel de des si nu sunt atat de prolifici ca papagalii cacadu molucani si umbrelati. In America de Nord, papagalii cacadu cu mot galben medii se imperecheaza in principal iarna si primavara. - Femela depune in general 2-3 oua. Se recomanda utilizarea cuibarelor cu dubla-intrare pentru a reduce posibilitatea blocarii femelei de catre mascul in interiorul cuibarului. Cutiile din lemn mari pot fi utilizate cu succes. Butoiasele din metal sau din plastic dur, precum si cutiile de gunoi pot fi utilizate de asemenea, dar cu toate acestea ciugulirea unei cutii-cuibar din lemn poate stimula comportamentul reproducator. Ambii parinti ajuta la clocirea oualor. - Perioada de incubatie dureaza aproximativ 24-30 zile, iar puii se nasc golasi si neajutorati. Dupa circa 10-14 saptamani de la eclozionare, puisorii se imbraca cu pene. Papagalii cacadu cu mot galben mari sunt relativ usor de crescut. Majoritatea formulelor de crestere pot fi utilizate cu succes; cu toate acestea daca utilizati o dieta care este relativ bogata in grasimi, trebuie sa aveti in vedere sa nu hraniti puii in exces altfel se poate constata aparitia obezitatii si a sindromului ficatului gras care pot fi fatale. - Masculii de papagal cacadu cu mot galben mari adesea, devin agresivi cu perechea lor. Atacurile fatale se pot produce atunci cand masculul „musca” fata, aripile si picioarele femelei. Construirea coliviei trebuie sa aiba in vedere diferitele metode de a reduce agresiunea intre parteneri. Scurtarea aripilor masculilor inainte de sezonul de imperechere va ajuta femela sa scape in cazul in care masculul devine agresiv. Comportamentul agresiv poate apare si intre perechile compatibile, formate pentru imperechere. - Cand se imperecheaza papagalii cacadu, zgomotul si vecinii alaturati trebuie luati in calcul. Daca sunt tinuti afara, papagalii cacadu, adesea, ciripesc noaptea, in special, in noptile cu luna plina. Sexarea papagalilor cacadu cu mot galben mari - Masculii, femelele si tinerii papagali pot fi diferentiati pe baza culorii irisului. Dupa varsta de 2-3 ani, masculul va avea irisul brun inchis, in timp ce femela va avea ochii rosii-maronii. - In trecut, sexarea chirugicala era cel mai frecvent utilizata pentru determinarea sexului la speciile monomorfice. Riscurile asociate acestei tehnici includ moartea indusa de anestezie si transmiterea diferitelor boli datorita unei sterilizari inadecvate a instrumentarului folosit. Sexarea chirugicala era de asemenea o metoda limitata in cazul pasarilor foarte tinere la care gonadele nu erau complet diferentiate. - Noile metode de sexare pe baza ADN-ului sunt non-invazive, exacte, rapide si sigure. Este necesara o mica cantitate de sange, probele putand fi recoltare in urma scurtarii unghiilor sau a venipunctiei. Stresarea pasarii este mult minimalizata in cazul acestei tehnologii. Puii pot fi sexati prin aceasta metoda la orice varsta. Boli si afectiuni curente Papagalul cacadu cu mot galben mare este, in general, o specie de papagali cacadu rezistenta si sanatoasa, dar s-a constatat o susceptibilitate crescuta a acestuia la urmatoarele afectiuni: boli ale ciocului si penajului, picaj, agresiune intre parteneri, automutilare, psitacoza, infectii bacteriene si fungice, apetit capricios, sarcocistoza, prolaps cloacal, obezitate (sindromul ficatului gras), lipoame si intoxicatii consecutive ingestiei metalelor. Speranta de viata Papagalii cacadu cu mot galben mari, precum si alte specii de papagali cacadu pot fi foarte longevivi si se pare ca unele exemplare din gradinile zoologice au trait pana la 50-60 ani. Date exacte cu privirea la speranta medie de viata a papagalului cacadu cu mot galben mare sunt inca putine. Din nefericire, deseori acesti papagali sucomba datorita bolilor sau a diferitelor leziuni, astfel ca nu mai ajung sa traiasca cat ar trebui.

Un comentariu:

  1. va multumesc din suflet ca am putut sa aflu mai multe despre aceasta specie de papagal deoarece si eu am unul acasa la fel.si nu am gasit nimic interesant pe nici un site doar p acesta.va multumesc

    RăspundețiȘtergere