luni, 23 noiembrie 2009

Pestele clovn (Amphiprion percula)

Pestele clovn (Amphiprion percula), originar din zona Pacificului Indian si a Marii Bariere de Corali, este regasit din Nordul Queensland-ului pana in Malaezia, teritoriu care cuprinde Noua Guinee, New Britain, New Irland, Solomon Island si Vanuatu. In habitatul sau natural, traieste in apele marine la adancimi de 1-12 metri. In concluzie, pestele clovn este un peste de apa sarata, care datorita coloritului sau caracteristic se enumera printre preferintele acvaristilor. Ca toti pesti-anemone, pestele clovn isi creaza legaturi simbiotice cu anemonele marine din genurile Heteractis magnifica, Stichodactyla gigantea si Stichodactyla mertensii. El isi foloseste gazda, atat ca adapost cat si pentru a se proteja de pradatori si in schimb, pestele clovn indeparteaza intrusii si isi toaleteaza gazda, inlaturand parazitii. Inainte ca pestii clovni sa devina rezidenti ai anemonelor, ei executa un dans elaborat in jurul acestora, atingandu-le usor tentaculele cu diferite parti ale corpului lor pana cand se familiarizeaza cu gazda. Prezenta unui strat de mucus situat pe suprafata pielii pestilor clovni, ii face pe acestia imuni la urzicaturile letale ale anemonei. In situatia in care pestele clovn nu mai este protejat de acest strat de mucus, el poate deveni oricand o prada pentru anemone. Datorita relatiilor lor stranse, distributia anemonele dicteaza si arealul de viata al pestilor clovni. Ambii simbionti traiesc in apele de coasta de mica adancime din zonele tropicale, in care adancimea rareori depaseste 12 metri, iar temperatura apei este intre 25-280C. Relatiile de tip simbiotic intre pestii clovni si anemone, in general, se creaza in regiunile cu recifi de corali sau stanci, unde anemonele se pot ancora, iar pestii clovni pot inota de jur imprejurul tentaculelor protectoare ale gazdei. Taxonomia Regnul: Animalia Increngatura: Chordata Clasa: Actinopterygii Ordinul: Perciformes Familia: Pomacentridae Genul: Amphiprion Specia: Amphiprion percula Descrierea Pestele clovn prezinta un colorit caracteristic, pe corpul acestuia distingandu-se trei benzi verticale de culoare alba, marginite de linii negre pe un fondul portocaliu intens al restului corpului. Prima banda se gaseste inapoia ochilor, cea de-a doua imparte pestele in doua, iar cea de-a treia este situata aproape de inotatoarea codala (caudala). Marginea libera a inotatoarelor sunt de asemenea, conturate cu negru. In realitate exista o diveristate de subspecii de peste clovn, cea descrisa anterior fiind doar cea mai frecvent intalnita. Pestele clovn se gaseste in diferite nuante de culoare si modele, specifice fiind cele trei benzi de culoare alba. Nu exista diferente evidente de colorit intre mascul si femela, dar femela este mai mare in comparatie cu masculul. Pestele clovn poate atinge la maturitate o lungime de pana la 7-11 cm. Acvariu si conditiile de viata Pestii clovni nu sunt indicati sa fie crescuti de catre acvaristii incepatori, fiind mult mai dificil de aclimatizat si necesitand un proprietar experimentat care sa detina informatiile necesare intretinerii si cresterii acestora. In momentul in care va hotarati sa cresteti pesti clovn, este bine sa stiti ca ideal ar fi sa achizitionati cateva exemplare, si in special, tinere intrucat sunt mult mai usor de aclimatizat. In acvariu in care este introdus pestele clovn nu este obligatoriu sa existe si anemone marine, pestele putandu-se adapta si supravietui si fara gazda sa. Acvariul trebuie sa fie prevazut cu spatiu suficient pentru inot si cu locuri in care pestele clovn sa se poata ascunda. Pestele clovn are tendinta de a inota la fundul acvariului, cu miscari dezordonate, dintr-o parte in cealalta a bazinului. Capacitatea acvariului: 20 galloni Gravitatea specifica a apei: 1.020-1.025 pH-ul apei: 8.1-8.4 Temperatura apei: 25-280C Hranirea Pestele clovn este omnivor, astfel ca mananca atat carne, cat si vegetale. In mediul sau natural, pestele clovn isi obtine hrana aproape in totalitate cooperand cu gazda sa, anemona. Pestele clovn paraseste spatiu securizat oferit de tenaculele anemonei, indreptandu-se spre reciful invecinat. Coloritul lui stralucitor atrage pestii de talie mai mare care ispititi de dorinta de a se hrani, il urmaresc pana la anemona, unde sunt urzicati de una dintre tentaculele acesteia. Ulterior, anemona consuma pestele. Pestele clovn consuma resturile care raman dupa ce se hraneste anemona, crustacei, viermi si algele care alcatuiesc planctonul (fitoplanctonul). Cand sunt crescuti in captivitate, in acvarii, pestii clovni pot fi hraniti cu fulgi, granule special formulate pentru acest tip de pesti si uneori, cu carne cruda. Hrana va fi administrata in cantitati mici si in 2-3 tainuri. Reproducerea Pestele clovn se imperecheaza pe tot parcursul anului. Femela da nastere la o singura fatare la circa 100-1000 de descendenti. Perechile formate pentru reproductie sunt monogame. Dupa ce femela depune ouale, masculul vine sa le fertilizeze. Dupa o incubatie de 6-7 zile, ouale de peste clovn sunt apte pentru a ecloziona. Chiar inainte de eclozionare, embrionul este vizibil prin transparenta membranei oului. Dupa eclozionare, larva are o lungime de 3-4 mm si este aproape transparenta, exceptie facand ochii, sacul vitelin si prezenta catorva pigmenti. Indivizii nou eclozionati cad initial pe fundul marii, dar la scurt timp dupa aceasta sunt apti sa inoate spre straturile superficiale ale apei printr-un proces numit fototaxis. Din acest moment, larva isi petrece in jur de o saptamana plutind de-a lungul planctonului si este transportata pasiv de catre curentii oceanici. Stadiul larvar se termina atunci cand tinerii pesti clovn se instaleaza pe fundul marii, la aproximativ 8-12 zile de la eclozionare. Metamorfozarea completa de la stadiul de larva la cel de tineret se produce, in general, in decursul unei zile. Tineretul este caracterizat printr-o dezvoltare rapida a coloritului. Trecerea de la stadiul de tineret la cel de adult este dependenta de ierarhia sociala in grupul familial. Astfel, fiecare anemona este populata de cate o pereche de pesti clovn si 2-3 pestisori mai mici. Fenomenele de agresiune dintre femela dominanta si partenerul ei sunt minime. Fiecare mascul incearca sa intimideze si sa izgoneasca urmatorul mascul mai mic ca si dimensiune, pana cand cel mai prapadit dintre ei este inlaturat din grup. In consecinta, energia care ar fi putut fi utilizata pentru dezvoltare este utilizata pentru a opune rezistenta atacurilor competitive. Perechea adulta este cea care are rolul principal in oprirea in dezvoltare a tineretului. Ca si in cazul altor pesti-anemone, pestele clovn adult se metamorfozeaza din mascul in femela (hermafroditism). Toti pestii-anemone se nasc ca masculi, iar cel mai mare membru al grupului isi schimba sexul devenind femela dominanta, fenomenul fiind ireversibil. Ulterior, urmatorul mascul, cel mai mare, devine masculul dominant. In concluzie, atunci cand femela dominanta a grupului moare, masculul dominant isi schimba sexul devenind femela, iar ceilalti masculi subordonati masculului dominant urca pe scara ierarhica. Specii compatibile: speciile de pesti care sunt compatibile cu conditiile de viata ale pestelui clovn, in special pestii-anemona. Pestii clovn pot fi usor agresivi cu alti pesti. Speranta medie de viata a pestelui clovn este de 6-10 ani, unele exemplare putand fi mai longevive, traind pana la 18 ani.

Papagalul cacadu cu ciocul subtire (Cacatua tenuirostris )

Papagalii cacadu cu ciocul subtire – cunoscuti de asemenea si ca corellele cu ciocul lung – sunt foarte putin cotati ca pasari de colivie. Pasari destul de simple ca infatisare, ei sunt deseori trecuti cu vederea in favoarea papagalilor cacadu molucani sau umbrelati mult mai aspectuosi, dar in realitate papagalii cacadu cu ciocul subtire au personalitati exceptionale. Sunt delicati, jucausi si afectuosi, dar in acelasi timp si inteligenti si curiosi. Mult mai buni vorbitori decat majoritatea papagalilor cacadu, ei nu sunt nici atat de galagiosi si nici atat de solicitanti ca rudele lor mult mai populare. Papagalii cacadu cu ciocul subtire sunt considerate pasari comune in Australia si pot fi regasiti in stoluri mari in principal de-a lungul nordului si centrului Australiei, populand tinuturile impadurite si padurile de eucalipt din apropierea pasunilor si a terenurilor agricole. Ei de asemenea invadeaza suprafetele cultivate si distrug recoltele. In afara sezonului de imperechere, ei se aduna in stoluri mari de 2000 sau chiar mai multe exemplare si survoleaza pasunile in cautarea hranei. Ei se hranesc in arbori sau la sol si-si utilizeaza ciocurile lor alungite ca un plug, sapand in pamant dupa radacini, bulbi si insecte. Ei se hranesc de asemenea cu seminte, semanaturi, fructe, boabe, muguri, flori si nuci, dar si cu larve de insecte. Taxonomia Regnul: Animalia Increngatura: Chordata Clasa: Aves Ordinul: Psittaciformes Familia: Cacatuidae Subfamilia: Cacatuinae Genul: Cacatua Subgenul: Licmetis Specia: Cacatua tenuirostris Aspectul exterior si dimensiunile Aceste pasari sunt papagali cacadu albi de talie mare, bine cunoscuti pentru valva superioara a ciocului care se alungeste subtiindu-se spre varf. Ei au creste recurbate albe, de dimensiuni reduse si inele perioculare gri-albastrui care se extind sub ochi dezvaluind o „umflatura” albastra. De asemenea intre ochi si narine se poate sesiza o pata mica de culoare roz. Subspeciile intalnite in estul Australiei prezinta o dunga roz care porneste din portiunea superioara a pieptului chiar de sub gat, iar subspeciile vestice (considerate o specie in adevaratul sens al cuvantului de catre multi specialisti – Cacatua pastinator) se diferentiaza prin lipsa acestei benzi de pe piept. Pe fata interna a aripilor si cozii se poate sesiza o coloratie galbuie a peneajului. Ciocul de culoare alba este lung, pasarea utilizandu-l pentru a scormoni pamantul in cautarea radacinilor si a semintelor. Papagalul cacadu cu ciocul subtire are o lungime a corpului de circa 35-40 cm si o anvergura a aripilor in jur de 80-90 cm. Pasarea adulta cantareste circa 500-750 g. Personalitatea Papagalii cacadu cu ciocul subtire sunt cel mai activi dimineata devreme sau dupa-amiaza tarziu, spre inserat. De asemenea, aceste pasari se organizeaza in perechi monogamice, ambii parteneri contribuind la pregatirea cuibului, la incubarea oualor si la hranirea si cresterea puilor. Acestor pasari le place sa ciuguleasca si sunt foarte distrugatoare. Trebuie sa le oferiti in permanenta jucarioare, bucati de lemn sau ramurele pe care sa le poata ciuguli si la fel de bine ele au nevoie de spatiu pentru miscare. In timp ce ei sunt frecvent intalniti in Australia lor nativa, nu sunt atat de usor de gasit pe piata americana sau europeana. Aceste pasari sunt apreciate ca pasari de colivie pentru personalitatile lor afectuoase si devotate. Sunt papagali activi si jucausi, care pot invata sa vorbeasca. Extrem de sociabili, papagalii cacadu cu ciocul subtire solicita multa atentie si companie din partea stapanului lor, astfel ca ei nu sunt pasari recomandate persoanelor care nu au experienta cresterii unor astfel de pasari. Adapostirea Papagalii cacadu cu ciocul subtire sunt foarte activi si trebuie sa li se asigure cea mai mare colivie pe care spatiu si bugetul vi le permit. Ideal ar fi ca spatiul coliviei sa-i permita papagalului sa poata zbura sau cel putin trebuie sa-i ofere pasarii spatiul necesar sa-si deschida complet aripile. Construirea unei colivii trainice nu este atat de esentiala in cazul papagalului cacadu cu ciocul subtire asa cum este in cazul altor papagali cacadu de talie mare, deoarece ei nu sunt foarte mari stricatori. Multi dintre papagalii cacadu crescuti in captivitate invata sa-si deschida usa coliviei, asa ca aceasta trebuie sa fie prevazuta cu un zavor sau un mecanism care sa o poata inchide etans. Ideal ar fi ca pasarea sa beneficieze de o voliera spatioasa plasata in aer liber, pentru a-i permite sa se joace in aer liber si in lumina solara. Hranirea Papagalii cacadu cu ciocul subtire ar trebui hraniti cu diete concentrate, granulate sau extrudate. Subspeciile cu inele perioculare roz trebuie sa aiba o alimentatie restrictionata pentru a preveni aparitia obezitatii. Hrana zilnica va fi suplimentata cu legume si fructe proaspete in fiecare zi. Papagalul cacadu cu ciocul subtire va fi hranit cu aproximativ o treime de ceasca de cafea de hrana concentrata si cu o alta treime de ceasca de legume si fructe proaspete, zilnic. Hranirea in exces conduce la aparitia mofturilor, hranirea selectiva, capricioasa si risipirea inutila a hranei. Nu uitati ca papagalii cacadu cu ciocul subtire sunt predispusi obezitatii. Atat adultii cat si tineretul sunt consumatori mofturosi. Asigurati-va ca hrana pe care o consuma este nutritiva si evitati sa-i hraniti cu cantitati mari de seminte cu un continut ridicat in grasimi, ca cele de floarea-soarelui sau de sofranel. Suplimentele vitaminice nu sunt necesare in cazul pasarilor hranite cu dietele concentrate. Aspecte particulare Ingrijirea - Imbaierea sau dusarea periodica este esentiala pentru mentinerea penajului si a pielii in buna stare. - Pasarile pot fi spreiate si lasate sa se usuce intr-o camera incalzita sau in soare, sau pot fi uscate cu ajutorul unui uscator de par. - O grija speciala trebuie avuta sa nu se scurteze excesiv penele care compun aripile altfel papagalul cacadu negru cu coada alba poate cadea si isi poate crea leziuni severe. Vor fi scurtate numai penele principale de la nivelul aripilor suficient incat pasarea sa poata ateriza la sol. - Unghiile de la picioare si ciocul trebuie trimate periodic. Viata reproducatoare - Varsta optima de imperechere este de minim 3 ani, dar cel mai bine dupa 4-5 ani. - Papagalii cacadu cu ciocul subtire pot fi dificil de reprodus in captivitate. In America de Nord, ei se imperecheaza in principal iarna si primavara, iar femela cloceste in general 2-3 oua. Voliera in care se va distribui perechea formata pentru imperechere trebuie sa aiba o latime de 120 cm, o inaltime de 120 cm si o lungime de 180 cm si trebuie sa fie suspendata la circa 120 cm de sol sau podea. - Cuibarul trebuie sa aiba intrare dubla pentru a reduce posibilitatea sechestrarii femelei de catre mascul in cuibar; masculii devin frecvent agresivi fata de perechile lor, motiv pentru care inaintea sezonului de imperechere aripile acestora vor fi scurtate. Cuibarele confectionate din lemn pot fi utilizate cu succes, iar dimensiunile lor trebuie sa fie de aproximativ 30x30x60 cm (Lxlxh) sau 30x30x90 cm. - Perioada de incubatie dureaza circa 24-26 zile. De regula, puii se imbraca cu pene in jurul varstei de 8-12 saptamani. Papagalii cacadu cu ciocul subtire sunt relativ usor de crescut. Majoritatea formulelor dietetice de crestere pot fi utilizate cu succes. - Papagalii cacadu cu ciocul subtire nu sunt atat de zgomotosi ca papagalii cacadu de talie mai mare. Totusi, cand se imperecheaza, zgomotul si vecinii apropiati trebuie luati in calcul. Daca sunt crescuti afara, in aer liber, papagalii cacadu in general – papagalii cacadu cu ciocul subtire nefacand exceptie – ciripesc noapte, in special in cele cu luna plina. Sexarea papagalilor cacadu cu ciocul subtire - In cazul acestui tip de papagal cacadu ca si in cazul altor specii de cacadu, sexarea exacta se poate realiza pe baza examenului ADN sau a examinarii in urma interventiei chirurgicale. Boli si afectiuni curente Papagalul cacadu cu ciocul subtire este, in general, o specie de pasari rezistenta si sanatoasa, dar s-a constatat o susceptibilitate crescuta a acestuia la urmatoarele afectiuni: boli ale ciocului si penajului, picaj, agresiune intre parteneri, psitacoza, obezitatea, infectii bacteriene si fungice, apetit capricios, sarcocistoza, sindromul ficatului gras, lipoame si intoxicatii consecutive ingestiei metalelor. Achizitionarea Inainte de achizitionarea unei pasari exotice este indicat ca viitorul detinator sa se informeze cu privire la biologia, patologia, modul de viata si intretinerea speciei dorite. Inainte de cumparare, pasarea trebuie atent observata in ceea ce priveste aspectul exterior si comportamentul, renuntandu-se la achizitionare acesteia in cazul in care exteriorizeaza unele aspecte dubioase. Dupa achizitionare, solicitati informatii detailate cu privire la sortimentele folosite in hrana, modul de pregatire al acesteia, fructe si verdeturi care le pot fi sau nu administrate. Ca si in cazul altor animalute de companie, asigurati-va ca achizitionati un exemplar tanar intrucat acesta se va adapta cu o mai mare usurinta. Se vor prefera exemplarele vivace, „sperioase”, aceste reactii fiind atribute ale varstei tinere. Obisnuirea cu noul proprietar si noul mediu de viata se va realiza treptat, prin acoperirea in primele zile, timp de cateva ore, a coliviei sau volierei cu un tifon. Acest lucru ii ofera pasarii siguranta si posibilitatea de cunoastere si adaptare in noul mediu de viata. Papagalul cacadu este foarte sociabil, necesitand o atentie deosebita din partea proprietarului. Daca nu puteti sa-i acordati suficient timp, indicat ar fi sa achizitionati de la inceput o pereche. Speranta de viata Papagalii cacadu cu ciocul subtire pot trai pana la 50 de ani. Datele exacte cu privirea la speranta de viata a acestor pasari sunt inca putine intrucat multe dintre ele mor din cauza diferitelor afectiuni si leziuni inainte de a-si trai intreaga viata.

Papagalul cacadu cu cloaca rosie (Cacatua haematuropygia)

Papagalii cacadu cu cloaca rosie, cunoscuti si ca papagalii cacadu filipinezi, sunt pasari active si foarte energice. Sunt delicate, jucause si foarte afectuoase. Datorita statusului de conservare critic, pasarile existente ar trebui utilizate mai degraba pentru imperechere decat ca pasari de colivie. Papagalii cacadu cu cloaca rosie (Cacatua haematuropygia) au devenit extrem de rari si sunt considerati pasarea cu cel mai mare risc de disparitie din Filipine alaturi de vulturul filipinez. Arealul lor de distributie este astazi limitat la cateva dintre insulele mai mici incluzand Palawan, care este considerat ultimul lor refugiu. Papagalul cacadu cu cloaca rosie este extrem de dependent de mangrova de coasta, dar este de asemenea regasit si in padurile situate la mica altitudine. Ei se hranesc cu seminte, nuci, fructe si bace. Taxonomia Regnul: Animalia Increngatura: Chordata Clasa: Aves Ordinul: Psittaciformes Familia: Cacatuidae Subfamilia: Cacatuinae Genul: Cacatua Subgenul: Licmetis Specia: Cacatua haematuropygia Alte denumiri: Kakatoe haematuropygia, Psittacus haematuropygius Aspectul exterior si dimensiunile Papagalii cacadu cu cloaca rosie sunt papagali cacadu albi de talie mica cu creste recurbate mici si albe. Penele care alcatuiesc creasta prezinta la extremitatea de implantare o coloratie galbena sau roze. Penele care acopera fata ventrala a cozii spre baza de prindere a acesteia sunt rosii, iar ciocul este aproape alb. Fata interna a penelor aripilor sunt galbene. Masculii au irisul brun inchis, in timp ce femelele il au rosu-maroniu. Inelele perioculare sunt albe. Tineretul are aproximativ aceeasi coloratie ca si adultii, dar un pic mai stearsa, iar irisul acestora este cenusiu. Papagalii cacadu cu cloaca rosie pot atinge o greutate corporala in jur de 270-370 g si circa 27-32 cm in lungime. Comportamentul Papagalul cacadu cu cloaca rosie este o pasare galagioasa. El este deseori regasit in perechi sau stoluri mici formate din pana la 8 pasari, dar in anumite situatii aceste stoluri pot conflua in cautarea hranei. Papagalii cacadu cu cloaca rosie pot fi dificil de crescut si reprodus in captivitate. Perechilor formate in libertate le pot lua cativa ani pentru a se adapta si pentru a deveni reproducatori redutabili. Varsta la care se pot imperechea este de circa 2 ani, dar datorita dificultatii de adaptare, putine dintre pasarile tinute in captivitate incep sa se imperecheze. Viata reproducatoare nu este cunoscuta cu exactitate. Papagalii cacadu cu cloaca rosie sunt curiosi si le place sa ciuguleasca diferitele obiecte din mediul lor de viata, dar nu sunt atat de distrugatori ca alti papagali cacadu. Trebuie sa ii oferiti jucarii, bucati de lemn sau ramurele pe care companionul dumneavoastra inaripat sa le poata ciuguli. De asemenea, ei au nevoie de ceva spatiu pentru a zbura. Adapostirea Papagalii cacadu cu cloaca rosie sunt foarte activi si trebuie sa le oferiti cea mai mare colivie sau voliera pe care spatiu si bugetul vi le permit. Ideal ar fi ca aviariul sa-i asigure pasarii posibilitatea de a zbura. Dimensiunile propuse pentru un aviariu sunt 120 cm latime, 120 cm inaltime si 180 cm lungime, acesta fiind suspendat la circa 120 cm de sol sau podea. Construirea unei colivii trainice nu este atat de critica in cazul acestei specii intrucat papagalii cacadu cu cloaca rosie nu sunt atat de distrugatori. Multi dintre papagalii cacadu crescuti in captivitate invata sa-si deschida usa coliviei, asa ca aceasta trebuie sa fie prevazuta cu un zavor sau cu un mecanism care sa o poata inchide etans. Ideal ar fi ca pasarea sa beneficieze de o voliera spatioasa plasata in aer liber, pentru a-i permite sa se joace in aer proaspat si in lumina solara. Hranirea Papagalii cacadu cu cloaca rosie trebuie hraniti cu meniuri complete special concepute pentru papagali. Meniurile bogate in proteina sunt produsele principale in alimentatia papagalilor cacadu. Meniurile pentru tineret pot fi, de asemenea, oferite. Hrana granulata oferita papagalilor cacadu cu cloaca rosie trebui suplimentata zilnic cu fructe si legume proaspete. In fiecare zi, papagalul cacadu cu cloaca rosie trebuie sa primeasca un sfert de pahar de granule si un alt sfert de fructe si legume proaspete. Aveti in vedere sa monitorizati aportul de alimente si greutatea corporala a companionului dumneavoastra pentru a putea preveni aparitia obezitatii. Hranirea in exces conduce la aparitia picajului, irosirea si aruncarea alimentelor. Semintele cu continut scazut in grasimi, de tipul meiului sunt o buna alegere. Semintele cu continut crescut in grasimi trebuie evitate. Papagalii cacadu cu cloaca rosie sunt eficienti in utilizarea caloriilor. Asigurati-va ca hrana pe care o consuma sa fie nutritiva si evitati semintele cu continut crescut in grasimi, respectiv, pe cele de floarea-soarelui. Suplimentele vitaminice nu sunt necesare in cazul pasarilor hranite cu meniuri complete special concepute pentru papagali. Aspecte particulare Ingrijirea - Imbaierea sau dusarea periodica este esentiala pentru mentinerea penajului si a pielii in buna stare. - Pasarile pot fi spreiate si lasate sa se usuce intr-o camera incalzita sau in soare, sau pot fi uscate cu ajutorul unui uscator de par. - O grija speciala trebuie avuta sa nu se scurteze excesiv penele care compun aripile altfel papagalul cacadu cu cloaca rosie poate cadea si isi poate crea leziuni severe. Scurtati-le numai penele principale de la nivelul aripilor suficient incat pasarea sa poata ateriza la sol. Viata reproducatoare - Papagalii cacadu cu cloaca rosie pot fi dificil de crescut si reprodus in captivitate. In America de Nord, papagalii cacadu cu cloaca rosie se imperecheaza in principal iarna si primavara (din februarie pana in iunie). - Femela depunde circa 2-3 oua eliptice. Cuibarul trebuie sa aiba intrare dubla pentru a reduce posibilitatea sechestrarii femelei de catre mascul in cuibar. Cuibarele confectionate din lemn pot fi utilizate cu succes, iar dimensiunile lor trebuie sa fie de aproximativ 30x30x60 cm (Lxlxh) sau 30x30x90 cm. - Perioada de incubatie este de aproximativ 24-26 zile. Puii se imbraca cu pene la varsta de 8-10 saptamani. Papagalii cacadu cu cloaca rosie sunt relativ usor de crescut. Majoritatea formulelor de crestere pot fi utilizate cu succes. - Masculii de papagal cacadu cu cloaca rosie adesea, devin agresivi cu perechea lor. Construirea coliviei trebuie sa aiba in vedere diferitele metode de a reduce agresiunea intre parteneri. Scurtarea aripilor masculilor inainte de sezonul de imperechere va ajuta femela sa scape in cazul in care masculul devine agresiv. Comportamentul agresiv poate apare si intre perechile compatibile, formate pentru imperechere. - Papagalii cacadu cu cloaca rosie nu sunt atat de galagiosi ca cei de talie mai mare, totusi, atunci cand se imperecheaza, zgomotul si vecinii alaturati trebuie luati in considerare. Daca papagalii cacadu cu cloaca rosie sunt adapostiti in voliere dispuse in aer liber, ei vor canta noapte si in special, cand este luna plina. In aceasta situatie, voliera trebuie protejata de eventualii pradatori. Sexarea papagalilor cacadu cu cloaca rosie - Masculii au irisul brun inchis, in timp ce femelele il au rosu-maroniu. Boli si afectiuni curente Papagalii cacadu cu cloaca rosie, ca si alte specii de papagali cacadu, sunt in general pasari rezistente, dar pot fi susceptibile diferitelor afectiuni, dintre care cu o frecventa crescuta au fost semnalate urmatoarele: sindromul de pica, boli ale ciocului si penajului, apetit capricios, boli bacteriene si fungice, agresiune intre parteneri, psitacoza, intoxicatii consecutive ingestiei de metale si sarcocistoza (o infectie a pulmonilor). Achizitionarea Inainte de achizitionarea unei pasari exotice este indicat ca viitorul detinator sa se informeze cu privire la biologia, patologia, modul de viata si intretinerea speciei dorite. Inainte de cumparare, pasarea trebuie atent observata in ceea ce priveste aspectul exterior si comportamentul, renuntandu-se la achizitionare acesteia in cazul in care exteriorizeaza unele aspecte dubioase. Dupa achizitionare, solicitati informatii detailate cu privire la sortimentele folosite in hrana, modul de pregatire al acesteia, fructe si verdeturi care le pot fi sau nu administrate. Ca si in cazul altor animalute de companie, asigurati-va ca achizitionati un exemplar tanar intrucat acesta se va adapta cu o mai mare usurinta. Se vor prefera exemplarele vivace, „sperioase”, aceste reactii fiind atribute ale varstei tinere. Obisnuirea cu noul proprietar si noul mediu de viata se va realiza treptat, prin acoperirea in primele zile, timp de cateva ore, a coliviei sau volierei cu un tifon. Acest lucru ii ofera pasarii siguranta si posibilitatea de cunoastere si adaptare in noul mediu de viata. Papagalul cacadu este foarte sociabil, necesitand o atentie deosebita din partea proprietarului. Daca nu puteti sa-i acordati suficient timp, indicat ar fi sa achizitionati de la inceput o pereche. Speranta de viata Papagalii cacadu cu cloaca rosie pot trai pana la 40 de ani. Date exacte cu privire la speranta medie de viata a papagalilor cacadu cu cloaca rosie sunt inca putine. Multi sucomba datorita diferitelor boli sau leziuni nemaiapucand sa-si traiasca intreaga viata.

Papagalul cacadu cu creasta citron (Cacatua sulphurea citrinocristata)

Papagalii cacadu cu creasta citron – o subspecie a papagalului cacadu cu mot galben mic – sunt papagali cacadu albi mici cu creste portocalii. Desi sunt rar intalniti in Statele Unite si Europa, ei sunt pasari de colivie mai bune decat alti papagali cacadu deoarece sunt mai putin distructivi. Totusi, ei sunt curiosi si le place sa ciuguleasca. Aceste pasari pot fi regasite pe insula Sumba, din Indonezia, unde populeaza liziera padurilor, padurile si suprafetele cultivate. Ei se hranesc in copaci si la sol, cu seminte, recolte, fructe, bace, muguri, flori si nuci (inclusiv cu nuci de cocos nematurizate). Taxonomia Regnul: Animalia Increngatura: Chordata Clasa: Aves Ordinul: Psittaciformes Familia: Cacatuidae Genul: Cacatua Specia: Cacatua sulphurea citrinocristata Aspectul exterior si dimensiunile Papagalii cacadu cu creasta citron pot fi diferentiati de papagalul cacadu cu mot galben mic pe baza crestelor lor caracteristice, galben-portocalii, precum si a taliei (papagalul cacadu cu creasta citron este o idee mai mare, avand in jur de 35-38 cm, lungime). In plus, papagalul cacadu cu creasta citron are fata interna a penelor de pe aripi galbena. De asemenea, la nivelul urechiuselor pot fi sesizate niste pete de culoare portocaliu deschis. Coloritul crestei masculului este mai impresionant, iar ciocul sau este un pic mai mare in comparatie cu cel al femelei. Ciocul este de culoare cenusiu inchis, iar picioarele si ghearele sunt puternice. Masculii au irisul brun inchis, in timp ce femelele il au rosu-maroniu. Inelele perioculare sunt albe. Tineretul are aproximativ aceeasi coloratie ca si adultii, dar un pic mai stearsa, iar irisul acestora este cenusiu. Papagalul cacadu cu creasta citron are o greutate corporala in jur de 300-450 g si circa 31-38 cm lungime. Personalitatea Papagalii cacadu cu creasta citron sunt cei mai activi dimineata devreme si dupa-amiaza tarziu si se gasesc in general in perechi sau in stoluri mici. Desi populatia din salbaticie este relativ numeroasa, ei sunt destul de rar intalniti pe piata. Sunt pasari inteligente care pot fi invatate sa faca o multitudine de trucuri, dar asta nu inseamna cu nu vor face si diferite pozne pentru a va atrage atentia. Papagalii cacadu cu creasta citron poate ca nu sunt cele mai indicate animalute pentru a fi crescute de catre copii, dar sunt pasari sociabile care-si creaza legaturi puternice, afective cu tovarasii lor umani. Ei solicita atentie din partea stapanilor lor, astfel ca daca nu-i puteti oferi companie este bine sa va ganditi de la inceput sa achizitionati doua exemplare. Papagalilor cacadu cu creasta citron trebuie sa le oferiti intotdeauna jucarioare, bucati de lemn sau ramurele pe care acestia sa le poata ciuguli. Tinerii papagali cacadu trebuie sa intre in contact cu cat mai multe persoane si trebuie expusi unor situatii variate, cum ar fi o colivie noua, jucarii noi, vizite la medicul veterinar, scurtarea unghiilor si a aripilor, etc. pentru a evita aparitia fobiilor de necunoscut. De asemenea, aceasta specie de papagali cacadu sunt pasari active si energice carora trebuie sa le oferiti un spatiu adecvat in care sa se poata misca in voie. Desi ei nu sunt atat de solicitanti si de posesivi ca papagalii cacadu albi de talie mai mare, papagalii cacadu cu creasta citron nici nu vorbesc foarte bine in mod uzual. Adapostirea Papagalii cacadu cu creasta citron sunt foarte activi, motiv pentru care trebuie sa le oferiti cea mai mare colivie pe care spatiul si bugetul vi le permit. Ideal ar fi ca aviariul sa-i asigure pasarii posibilitatea de a zbura. Dimensiunile propuse pentru un aviariu sunt 120 cm latime, 120 cm inaltime si 180 cm lungime, acesta fiind suspendat la circa 120 cm de sol sau podea. Construirea unei colivii trainice nu este atat de critica in cazul acestei specii intrucat papagalii cacadu cu creasta citron nu sunt atat de distrugatori. Multi dintre papagalii cacadu crescuti in captivitate invata sa-si deschida usa coliviei, asa ca aceasta trebuie sa fie prevazuta cu un zavor sau cu un mecanism care sa o poata inchide etans. Ideal ar fi ca pasarea sa beneficieze de o voliera spatioasa plasata in aer liber, pentru a-i permite sa se joace in aer proaspat si in lumina solara. Hranirea Papagalii cacadu cu creasta citron trebuie hraniti cu meniuri complete special concepute pentru papagali. Meniurile bogate in proteina sunt produsele principale in alimentatia papagalilor cacadu. Meniurile pentru tineret pot fi, de asemenea, oferite. Hrana granulata oferita papagalilor cacadu cu creasta citron trebui suplimentata zilnic cu fructe si legume proaspete. In fiecare zi, papagalul cacadu cu creasta citron trebuie sa primeasca un sfert de pahar de granule si un alt sfert de fructe si legume proaspete. Aveti in vedere sa monitorizati aportul de alimente si greutatea corporala a companionului dumneavoastra pentru a putea preveni aparitia obezitatii. Hranirea in exces conduce la aparitia picajului, irosirea si aruncarea alimentelor. Semintele cu continut scazut in grasimi, de tipul meiului sunt o buna alegere. Semintele cu continut crescut in grasimi trebuie evitate. Papagalii cacadu cu creasta citron sunt eficienti in utilizarea caloriilor. Asigurati-va ca hrana pe care o consuma sa fie nutritiva si evitati semintele cu continut crescut in grasimi, respectiv, pe cele de floarea-soarelui. Suplimentele vitaminice nu sunt necesare in cazul pasarilor hranite cu meniuri complete special concepute pentru papagali. Aspecte particulare Ingrijirea - Imbaierea sau dusarea periodica este esentiala pentru mentinerea penajului si a pielii in buna stare. - Pasarile pot fi spreiate si lasate sa se usuce intr-o camera incalzita sau in soare, sau pot fi uscate cu ajutorul unui uscator de par. - O grija speciala trebuie avuta sa nu se scurteze excesiv penele care compun aripile, altfel papagalul cacadu cu creasta citron poate cadea si isi poate crea leziuni severe. Scurtati-le numai penele principale de la nivelul aripilor suficient incat pasarea sa poata ateriza la sol. Deoarece papagalii cacadu cu creasta citron sunt mai buni zburatori in comparatie cu papagalii cacadu molucani si umbrelati, un pic mai multe pene vor fi inlaturate. Viata reproducatoare - Papagalii cacadu cu creasta citron pot fi crescuti relativ usor in captivitate, dar ei nu se imperecheaza atat de frecvent ca papagalii cacadu molucani sau umbrelati. - Maturitatea sexuala se produce in jurul varstei de 2 ani, dar, in general, exemplarele din aceasta specie nu se imperecheaza mai devreme de 5-6 ani. Durata vietii reproducatoare nu este exact cunoscuta, dar foarte probabil este de pana la 25 ani sau chiar mai mult. - In America de Nord, aceste pasari se imperecheaza in principal iarna si primavara. - Femela cloceste circa 2-3 oua, dar in general numai unul dintre pui va supravietui. Cuibarul trebuie sa aiba intrare dubla pentru a reduce posibilitatea sechestrarii femelei de catre mascul in cuibar. Cuibarele confectionate din lemn pot fi utilizate cu succes, iar dimensiunile lor trebuie sa fie de aproximativ 30x30x60 cm (Lxlxh) sau 30x30x90 cm. - Perioada de incubatie este de aproximativ 24-26 zile. De regula, ambii parteneri ajuta la clocirea oualor. Puii se imbraca cu pene in jurul varstei de 8-10 saptamani. Puii de papagal cacadu cu creasta citron sunt usor de ingrijit si majoritatea formulelor de crestere pot fi utilizate cu succes. - Masculii de papagal cacadu cu creasta citron adesea, devin agresivi cu perechea lor. Construirea coliviei trebuie sa aiba in vedere diferitele metode de a reduce agresiunea intre parteneri. Scurtarea aripilor masculilor inainte de sezonul de imperechere va ajuta femela sa scape in cazul in care masculul devine agresiv. Comportamentul agresiv poate apare si intre perechile compatibile, formate pentru imperechere. - Papagalii cacadu cu creasta citron nu sunt atat de galagiosi ca cei de talie mai mare, totusi, atunci cand se imperecheaza, zgomotul si vecinii alaturati trebuie luati in considerare. Daca papagalii cacadu cu creasta citron sunt adapostiti in voliere dispuse in aer liber, ei vor canta noapte si in special, cand este luna plina. In aceasta situatie, voliera trebuie protejata de eventualii pradatori. Sexarea papagalilor cacadu cu creasta citron - Coloritul crestei masculului este mai impresionant, iar ciocul sau este un pic mai mare in comparatie cu cel al femelei. - Masculii au irisul brun inchis, in timp ce femelele il au rosu-maroniu. Boli si afectiuni curente Papagalul cacadu cu creasta citron este, in general, o specie de pasari rezistenta si sanatoasa, dar s-a constatat o susceptibilitate crescuta a acestuia la urmatoarele afectiuni: boli ale ciocului si penajului, picaj, agresiune intre parteneri, psitacoza, infectii bacteriene si fungice, apetit capricios, sarcocistoza si intoxicatii consecutive ingestiei metalelor. Achizitionarea Inainte de achizitionarea unei pasari exotice este indicat ca viitorul detinator sa se informeze cu privire la biologia, patologia, modul de viata si intretinerea speciei dorite. Inainte de cumparare, pasarea trebuie atent observata in ceea ce priveste aspectul exterior si comportamentul, renuntandu-se la achizitionare acesteia in cazul in care exteriorizeaza unele aspecte dubioase. Dupa achizitionare, solicitati informatii detailate cu privire la sortimentele folosite in hrana, modul de pregatire al acesteia, fructe si verdeturi care le pot fi sau nu administrate. Ca si in cazul altor animalute de companie, asigurati-va ca achizitionati un exemplar tanar intrucat acesta se va adapta cu o mai mare usurinta. Se vor prefera exemplarele vivace, „sperioase”, aceste reactii fiind atribute ale varstei tinere. Obisnuirea cu noul proprietar si noul mediu de viata se va realiza treptat, prin acoperirea in primele zile, timp de cateva ore, a coliviei sau volierei cu un tifon. Acest lucru ii ofera pasarii siguranta si posibilitatea de cunoastere si adaptare in noul mediu de viata. Papagalul cacadu este foarte sociabil, necesitand o atentie deosebita din partea proprietarului. Daca nu puteti sa-i acordati suficient timp, indicat ar fi sa achizitionati de la inceput o pereche. Speranta de viata Papagalii cacadu cu creasta citron pot trai pana la 40 de ani, multi dintre ei murind datorita bolilor sau a leziunilor severe cu mult inainte de a-si trai intreaga viata.

Papagalul cacadu cu mot galben mare (Cacatua galerita galerita)

Papagalii cacadu cu mot galben mari sunt papagali cacadu albi de talie mare gasiti in regiunile de coasta din estul si nordul Australiei. Ei populeaza padurile si in special coronamentul padurilor mature de la campie. Sunt mult mai activi dimineata devreme si dupa-amiaza tarziu. Iarna cand sursele de hrana sunt reduse, adesea, ei isi fac aparitia in orase in cautarea hranei. Taxonomia Regnul: Animalia Increngatura: Chordata Clasa: Aves Ordinul: Psittaciformes Familia: Cacatuidae Genul: Cacatua Specia: Cacatua galerita galerita Aspectul exterior si dimensiunile Papagalii cacadu cu mot galben mari (Cacatua galerita galerita) sunt albi cu creste recurbate, galbene. Penele care alcatuiesc crestele, mai lungi si mai inguste decat la alte subspecii, se intind de-a lungul crestetului capului si au varfurile rasucite in sus. Cand pasarea este alertata, aceste pene se desfac si sunt purtate ridicate sub forma de coroana. De asemenea, penele de pe fata interna a aripilor sunt galbene. Papagalii cacadu cu mot galben mari au inele perioculare albe si un cioc negru mai lung si mai ascutit decat al papagalilor cacadu tritoni sau al celor cu mot galben medii. Capul lor este mic, parand prea mic in comparatie cu restul corpului. Picioarele sunt negre. Papagalul cacadu cu mot galben mare poate atinge 38-51 cm lungime si 450-900 g greutate corporala. Comportamentul Papagalii cacadu cu mot galben mari sunt pasari foarte inteligente, afectuoase si jucause. Sunt pasari de companie excelente pentru cei care-si doresc o pasare fascinanta si prietenoasa, dar nu atat de docila ca papagalii cacadu molucani sau umbrelati. Papagalii cacadu cu mot galben mari solicita multa atentie. Daca sunt privati de atentie, acesti papagali devin foarte galagiosi si distructivi sau incep sa-si smulga penele sau sa se automutileze. Unele exemplare pot deveni posesive cu stapanii lor. Aceasta posesivitate ii poate conduce spre un comportament imprevizibil sau agresiv fata de alte persoane in special atunci cand pasarea atinge maturitatea sexuala. Sunt pasari sociabile, in libertate traind in perechi sau in mici grupuri familiale in timpul sezonului de imperechere, iar uneori pot fi regasiti si in stoluri de cateva sute de exemplare in apropierea surselor de hrana. Adesea se hranesc in grupuri de cateva pasari sub supravegherea atenta a unei pasari „santinela”. Daca vreun pradator sau orice alt pericol isi face aparitia, pasarea „santinela” reproduce un planset de alarma pentru a alerta restul grupului. Papagalii cacadu cu mot galben mari adesea vorbesc mult mai bine decat majoritatea papagalilor cacadu. Sunt foarte galagiosi, multi dintre ei pierzandu-si caminele datorita tipetelor stridente pe care le reproduc. Acest obicei este adesea invatat cand pasarile tinere aud tipetele altor papagali cacadu, dimineata sau dupa-amiaza. Papagalii cacadu cu mot galben mari sunt jucausi si curiosi si le place sa ciuguleasca din diferitele obiecte din mediul lor de viata. Ei sunt chiar distrugatori daca li se permite sa se catere pe mobilier. Din acest motiv trebuie sa le oferiti jucarioare, bucati de lemn si ramurele pe care ei sa le poata ciuguli. Papagalilor cacadu crescuti ca si animalute de companie nu trebuie sa li se permita sa zboare liberi prin casa, nesupravegheati, intrucat pot avea tendinta de a ingera toxice sau alte obiecte periculoase. Papagalii cacadu cu mot galben mari tineri trebuie sa socializeze cu cate mai multe persoane si sa fie expusi unei multitudini de situatii cum ar fi colivii noi, jucarioare noi, vizite la medicul veterinar, manipularea de catre diferite persoane, scurtarea aripilor si a unghiilor, etc., pentru a evita aparitia starii de panica cand sunt expusi unor situatii noi. Adapostirea Papagalii cacadu cu mot galben mari sunt predispusi obezitatii si ar trebui sa li se puna la dispozitie cea mai mare colivie pe care spatiul si bugetul vi le permit. Construirea unei colivii durabile este foarte importanta deoarece papagalii cacadu cu mot galben mari sunt mari distrugatori si pot rupe cu usurinta imbinarile unei colivii prost construite. Multi dintre papagalii cacadu crescuti in captivitate invata sa-si deschida usa coliviei, asa ca aceasta trebuie sa fie prevazuta cu un zavor sau cu un mecanism care sa o poata inchide etans. Colivia trebuie sa fie suficient de spatioasa incat sa-i permita pasarii cel putin sa-si deschida complet aripile. Ideal ar fi ca pasarea sa beneficieze de o voliera spatioasa plasata in aer liber, pentru a-i permite sa se joace in aer proaspat si in lumina solara. Hranirea In salbaticie, papagalii cacadu cu mot galben mari se hranesc cu seminte, fructe, bace, nuci, flori, muguri, radacini si la fel de bine si cu insecte si larvele acestora. Papagalii cacadu cu mot galben mari trebuie hraniti cu meniuri complete (granulate sau extrudate) special concepute pentru papagali. Hrana granulata oferita papagalilor cacadu cu mot galben trebuie suplimentata zilnic cu fructe si legume proaspete. In fiecare zi, papagalul cacadu cu mot galben mare trebuie sa primeasca o 1/3-1/2 dintr-o ceasca de cafea de granule si o alta 1/3-1/2 dintr-o ceasca de cafea de fructe si legume proaspete. Daca pasarea isi consuma alimentele oferite in ziua respectiva, ii puteti administra suplimente la discretie. Administrarea de alimente in exces conduce la obezitate, aparitia picajului, irosirea si aruncarea alimentelor. Greutatea corporala a papagalilor cacadu cu mot galben mari adulti va trebui atent monitorizata intrucat ei au tendinta de a deveni obezi. Papagalii cacadu cu mot galben mari, atat adulti, cat si tineri, sunt eficienti in utilizarea caloriilor. Asigurati-va ca hrana pe care o consuma sa fie nutritiva si evitati semintele cu continut crescut in grasimi, respectiv, pe cele de floarea-soarelui. Suplimentele vitaminice nu sunt necesare in cazul pasarilor hranite cu meniuri complete special concepute pentru papagali. Aspecte particulare Ingrijirea - Imbaierea sau dusarea periodica este esentiala pentru mentinerea penajului si a pielii in buna stare. - Pasarile pot fi spreiate si lasate sa se usuce intr-o camera incalzita sau in soare, sau pot fi uscate cu ajutorul unui uscator de par. - O grija speciala trebuie avuta sa nu se scurteze excesiv penele care compun aripile, altfel papagalul cacadu cu mot galben mare poate cadea si isi poate crea leziuni severe. Vor fi scurtate numai penele principale de la nivelul aripilor suficient incat pasarea sa poata ateriza la sol. Viata reproducatoare - Papagalii cacadu cu mot galben mari se imperecheaza destul de bine in captivitate, dar nu la fel de des si nu sunt atat de prolifici ca papagalii cacadu molucani si umbrelati. In America de Nord, papagalii cacadu cu mot galben medii se imperecheaza in principal iarna si primavara. - Femela depune in general 2-3 oua. Se recomanda utilizarea cuibarelor cu dubla-intrare pentru a reduce posibilitatea blocarii femelei de catre mascul in interiorul cuibarului. Cutiile din lemn mari pot fi utilizate cu succes. Butoiasele din metal sau din plastic dur, precum si cutiile de gunoi pot fi utilizate de asemenea, dar cu toate acestea ciugulirea unei cutii-cuibar din lemn poate stimula comportamentul reproducator. Ambii parinti ajuta la clocirea oualor. - Perioada de incubatie dureaza aproximativ 24-30 zile, iar puii se nasc golasi si neajutorati. Dupa circa 10-14 saptamani de la eclozionare, puisorii se imbraca cu pene. Papagalii cacadu cu mot galben mari sunt relativ usor de crescut. Majoritatea formulelor de crestere pot fi utilizate cu succes; cu toate acestea daca utilizati o dieta care este relativ bogata in grasimi, trebuie sa aveti in vedere sa nu hraniti puii in exces altfel se poate constata aparitia obezitatii si a sindromului ficatului gras care pot fi fatale. - Masculii de papagal cacadu cu mot galben mari adesea, devin agresivi cu perechea lor. Atacurile fatale se pot produce atunci cand masculul „musca” fata, aripile si picioarele femelei. Construirea coliviei trebuie sa aiba in vedere diferitele metode de a reduce agresiunea intre parteneri. Scurtarea aripilor masculilor inainte de sezonul de imperechere va ajuta femela sa scape in cazul in care masculul devine agresiv. Comportamentul agresiv poate apare si intre perechile compatibile, formate pentru imperechere. - Cand se imperecheaza papagalii cacadu, zgomotul si vecinii alaturati trebuie luati in calcul. Daca sunt tinuti afara, papagalii cacadu, adesea, ciripesc noaptea, in special, in noptile cu luna plina. Sexarea papagalilor cacadu cu mot galben mari - Masculii, femelele si tinerii papagali pot fi diferentiati pe baza culorii irisului. Dupa varsta de 2-3 ani, masculul va avea irisul brun inchis, in timp ce femela va avea ochii rosii-maronii. - In trecut, sexarea chirugicala era cel mai frecvent utilizata pentru determinarea sexului la speciile monomorfice. Riscurile asociate acestei tehnici includ moartea indusa de anestezie si transmiterea diferitelor boli datorita unei sterilizari inadecvate a instrumentarului folosit. Sexarea chirugicala era de asemenea o metoda limitata in cazul pasarilor foarte tinere la care gonadele nu erau complet diferentiate. - Noile metode de sexare pe baza ADN-ului sunt non-invazive, exacte, rapide si sigure. Este necesara o mica cantitate de sange, probele putand fi recoltare in urma scurtarii unghiilor sau a venipunctiei. Stresarea pasarii este mult minimalizata in cazul acestei tehnologii. Puii pot fi sexati prin aceasta metoda la orice varsta. Boli si afectiuni curente Papagalul cacadu cu mot galben mare este, in general, o specie de papagali cacadu rezistenta si sanatoasa, dar s-a constatat o susceptibilitate crescuta a acestuia la urmatoarele afectiuni: boli ale ciocului si penajului, picaj, agresiune intre parteneri, automutilare, psitacoza, infectii bacteriene si fungice, apetit capricios, sarcocistoza, prolaps cloacal, obezitate (sindromul ficatului gras), lipoame si intoxicatii consecutive ingestiei metalelor. Speranta de viata Papagalii cacadu cu mot galben mari, precum si alte specii de papagali cacadu pot fi foarte longevivi si se pare ca unele exemplare din gradinile zoologice au trait pana la 50-60 ani. Date exacte cu privirea la speranta medie de viata a papagalului cacadu cu mot galben mare sunt inca putine. Din nefericire, deseori acesti papagali sucomba datorita bolilor sau a diferitelor leziuni, astfel ca nu mai ajung sa traiasca cat ar trebui.

Papagalul cacadu cu mot galben mediu (Cacatua galerita eleonora)

Papagalii cacadu cu mot galben medii, cunoscuti si ca papagalii cacadu Eleanora, sunt pasari foarte inteligente, afectuoase si jucause. Sunt companioni excelenti pentru cei care-si doresc o pasare fascinanta si afectuoasa, careia ii place sa fie alintata. Papagalii cacadu cu mot galben medii au tendinta de a solicita atentie si daca sunt privati de ea pot deveni galagiosi si distructivi sau pot dezvolta probleme de comportament (isi smulg penele, se automutileaza). Taxonomia Regnul: Animalia Increngatura: Chordata Clasa: Aves Ordinul: Psittaciformes Familia: Cacatuidae Genul: Cacatua Specia: Cacatua galerita eleonora Papagalii cacadu cu mot galben medii (Cacatua galerita eleonora) pot fi regasiti pe insulele Aru si Kai din nordul provinciei Maluku, Indonezia. Ei populeaza padurile situate la mica altitudine si in special coronamentul padurilor mature din apropierea raurilor. Sunt mult mai activi dimineata devreme sau dupa-amiaza tarziu. Populatiile de papagali cacadu cu mot galben din libertate se hranesc cu nuci, seminte, bace si insecte. Chiar daca uneori pot vorbi, papagalii cacadu cu mot galben medii nu sunt renumiti pentru abilitatea de a imita. Sunt pasari destul de galagioase, motiv pentru care multe dintre ele isi si pierd caminul. Acest obicei este adesea invatat cand dimineata sau dupa-amiaza, pasarile tinere aud „tipetele” altor papagali cacadu. Aspectul exterior si dimensiunile Papagalii cacadu cu mot galben medii sunt papagali cacadu albi, mari cu creste galbene recurbate. Penele care alcatuiesc creasta au varfurile rasucite in sus, iar cand pasarea este alertata, ele se desfac si sunt purtate ridicat. Penele de pe fata interna a aripilor sunt tot de culoare galbena. De asemenea, aceasta specie de papagali cacadu are inelele perioculare albastre si un cioc mai mic decat al papagalului cacadu triton. Papagalul cacadu cu mot galben mediu adult poate atinge o lungime a corpului de 38-46 cm si o greutate corporala de 275-350 g. Comportamantul Papagalii cacadu cu mot galben medii sunt jucausi si curiosi si le place sa ciuguleasca din diferitele obiecte din mediul lor de viata. Din acest motiv trebuie sa le oferiti jucarioare, bucati de lemn si ramurele pe care ei sa le poata ciuguli. Papagalilor cacadu crescuti ca si animalute de companie nu trebuie sa li se permita sa zboare liberi prin casa, nesupravegheati, intrucat pot avea tendinta de a ingera toxice sau alte obiecte periculoase. Papagalii cacadu cu mot galben medii tineri trebuie sa socializeze cu cate mai multe persoane si sa fie expusi unei multitudini de situatii cum ar fi colivii noi, jucarioare noi, vizite la medicul veterinar, manipularea de catre diferite persoane, scurtarea aripilor si a unghiilor, etc., pentru a evita aparitia starii de panica cand sunt expusi unor situatii noi. Papagalii cacadu cu mot galben medii nu sunt recomandati incepatorilor. Sunt pasari foarte inteligente, care necesita multa atentie din partea stapanilor lor. De asemenea, aceasta specie de papagali cacadu se plictiseste foarte repede datorita inteligentei lor, motiv pentru care ar trebui sa le puneti la dispozitie o multitudine de jucarioare si sa-i oferiti posibilitatea de a interactiona cu voi cat mai mult cu putinta. Ca majoritatea papagalilor cacadu, papagalii cacadu cu mot galben medii nu sunt renumiti pentru abilitatile lor de vorbitori, asa ca daca sunteti in cautarea unei pasari vorbarete, acest papagal nu este pentru voi. In general, papagalul cacadu Eleonora este o pasare galagioasa si devine si mai galagioasa in timpul zilei, cand este lasat singur. Din acest motiv, nu ar fi o idee prea buna sa cresteti un asemenea exemplar intr-un apartament de bloc pentru ca vecinii tai nu vor fi foarte incantati. De asemenea, acest papagal este o pasare sociabila care isi creaza o legatura puternica cu stapanul ei. Le place sa fie alintati si sa se cuibareasca la voi in brate. Fiind dotati cu o inteligenta sclipitoare, aceste minunate pasarele pot fi invatate o multitudine de trucuri. In general, nu sunt pasari agitate, speriindu-se foarte rar. Adapostirea Papagalii cacadu cu mot galben medii sunt foarte activi si ar trebui sa le puneti la dispozitie cea mai mare colivie pe care spatiul si bugetul vi le permit. Construirea unei colivii durabile este foarte importanta deoarece papagalii cacadu cu mot galben medii sunt mari distrugatori si pot rupe cu usurinta imbinarile unei colivii prost construite. Multi dintre papagalii cacadu crescuti in captivitate invata sa-si deschida usa coliviei, asa ca aceasta trebuie sa fie prevazuta cu un zavor sau cu un mecanism care sa o poata inchide etans. Colivia trebuie sa fie suficient de spatioasa incat sa-i permita pasarii cel putin sa-si deschida complet aripile. Ideal ar fi ca pasarea sa beneficieze de o voliera spatioasa plasata in aer liber, pentru a-i permite sa se joace in aer proaspat si in lumina solara. Hranirea Papagalii cacadu cu mot galben medii trebuie hraniti cu meniuri complete (granulate sau extrudate) special concepute pentru papagali. Hrana granulata oferita papagalilor cacadu cu mot galben trebui suplimentata zilnic cu fructe si legume proaspete. In fiecare zi, papagalul cacadu cu mot galben mediu trebuie sa primeasca un sfert de ceasca de cafea de granule si un alt sfert de fructe si legume proaspete. Daca pasarea isi consuma alimentele oferite in ziua respectiva, ii mai puteti administra suplimente. Administrarea alimentelor in exces conduce la aparitia obezitatii si picajului, precum si la irosirea si aruncarea alimentelor. Semintele cu continut scazut in grasimi, de tipul meiului sunt o buna alegere. Papagalii cacadu cu mot galben medii, atat adulti, cat si tineri, sunt eficienti in utilizarea caloriilor. Asigurati-va ca hrana pe care o consuma sa fie nutritiva si evitati semintele cu continut crescut in grasimi, respectiv, pe cele de floarea-soarelui. Suplimentele vitaminice nu sunt necesare in cazul pasarilor hranite cu meniuri complete special concepute pentru papagali. Aspecte particulare Ingrijirea - Imbaierea sau dusarea periodica este esentiala pentru mentinerea penajului si a pielii in buna stare. - Pasarile pot fi spreiate si lasate sa se usuce intr-o camera incalzita sau in soare, sau pot fi uscate cu ajutorul unui uscator de par. - O grija speciala trebuie avuta sa nu se scurteze excesiv penele care compun aripile, altfel papagalul cacadu cu mot galben mediu poate cadea si isi poate crea leziuni severe. Vor fi scurtate numai penele principale de la nivelul aripilor suficient incat pasarea sa poata ateriza la sol. Viata reproducatoare - Papagalii cacadu cu mot galben medii se imperecheaza destul de bine in captivitate, dar nu la fel de des si nu sunt atat de prolifici ca papagalii cacadu molucani si umbrelati. In America de Nord, papagalii cacadu cu mot galben medii se imperecheaza in principal iarna si primavara. - Femela depune in general 2-3 oua. Se recomanda utilizarea cuibarelor cu dubla-intrare pentru a reduce posibilitatea blocarii femelei de catre mascul in interiorul cuibarului. Cutiile din lemn mari pot fi utilizate cu succes. Butoiasele din metal sau din plastic dur, precum si cutiile de gunoi pot fi utilizate de asemenea, dar cu toate acestea ciugulirea unei cutii-cuibar din lemn poate stimula comportamentul reproducator. Ambii parinti ajuta la clocirea oualor. - Perioada de incubatie dureaza aproximativ 24-28 zile, iar puii se nasc golasi si neajutorati. Dupa circa 10-14 saptamani de la eclozionare, puisorii se imbraca cu pene. Papagalii cacadu cu mot galben medii sunt relativ usor de crescut. Majoritatea formulelor de crestere pot fi utilizate cu succes; cu toate acestea daca utilizati o dieta care este relativ bogata in grasimi, trebuie sa aveti in vedere sa nu hraniti puii in exces. - Masculii de papagal cacadu cu mot galben medii adesea, devin agresivi cu perechea lor. Atacurile fatale se pot produce atunci cand masculul „musca” fata, aripile si picioarele femelei. Construirea coliviei trebuie sa aiba in vedere diferitele metode de a reduce agresiunea intre parteneri. Scurtarea aripilor masculilor inainte de sezonul de imperechere va ajuta femela sa scape in cazul in care masculul devine agresiv. Comportamentul agresiv poate apare si intre perechile compatibile, formate pentru imperechere. - Cand se imperecheaza papagalii cacadu, zgomotul si vecinii alaturati trebuie luati in calcul. Daca sunt tinuti afara, papagalii cacadu, adesea, ciripesc noaptea, in special, in noptile cu luna plina. Sexarea papagalilor cacadu cu mot galben medii - Masculii, femelele si tinerii papagali pot fi diferentiati pe baza culorii irisului. Dupa varsta de 2-3 ani, masculul va avea irisul brun inchis, in timp ce femela va avea ochii rosii-maronii. - In trecut, sexarea chirugicala era cel mai frecvent utilizata pentru determinarea sexului la speciile monomorfice. Riscurile asociate acestei tehnici includ moartea indusa de anestezie si transmiterea diferitelor boli datorita unei sterilizari inadecvate a instrumentarului folosit. Sexarea chirugicala era de asemenea o metoda limitata in cazul pasarilor foarte tinere la care gonadele nu erau complet diferentiate. - Noile metode de sexare pe baza ADN-ului sunt non-invazive, exacte, rapide si sigure. Este necesara o mica cantitate de sange, probele putand fi recoltare in urma scurtarii unghiilor sau a venipunctiei. Stresarea pasarii este mult minimalizata in cazul acestei tehnologii. Puii pot fi sexati prin aceasta metoda la orice varsta. Boli si afectiuni curente Papagalul cacadu cu mot galben mediu este, in general, o specie de papagali cacadu rezistenta si sanatoasa, dar s-a constatat o susceptibilitate crescuta a acestuia la urmatoarele afectiuni: boli ale ciocului si penajului, picaj, agresiune intre parteneri, automutilare, psitacoza, infectii bacteriene si fungice, apetit capricios, sarcocistoza, prolaps cloacal si intoxicatii consecutive ingestiei metalelor. Speranta de viata Papagalii cacadu cu mot galben medii, ca si alte specii de papagali cacadu, pot fi pasari foarte longevive, relatandu-se ca anumiti indivizi din gradinile zoologice au trait pana la 50-60 ani.

Papagalul cacadu cu mot galben pitic (Cacatua sulphurea sulphurea)

Papagalii cacadu cu mot galben pitici (Cacatua sulphurea sulphurea) sunt de asemenea cunoscuti si ca papagalii cacadu Timor. Acesti papagali cacadu se gasesc pe insula Sulawesi din Indonezia. Ei populeaza liziera padurii, padurile si terenurile cultivate si se distribuie raslet de-a lungul intregului lor areal. Papagalii cacadu cu mot galben pitici sunt pasari active, foarte energice. Sunt blande si jucause, dar au tendinta de a fi sperioase. Papagalii cacadu cu mot galben pitici de cele mai multe ori nu invata sa vorbeasca bine. Ei nu sunt atat de pretentiosi si de posesivi ca papagalii cacadu albi de talie mai mare. Papagalul cacadu cu mot galben pitic poate fi un animalut de companie adorabil daca este educat corespunzator. Aceasta specie de papagal cacadu tinde sa-si creeze o legatura puternica cu o singura persoana si poate fi uneori irascibila. Sunt pasari foarte inteligente si pot fi invatate sa faca o multitudine de trucuri. Unele exemplare invata chiar sa si vorbeasca, dar vocabularul lor este limitat. Taxonomia Regnul: Animalia Increngatura: Chordata Clasa: Aves Ordinul: Psittaciformes Familia: Cacatuidae Genul: Cacatua Specia: Cacatua sulphurea sulphurea Aspectul exterior si dimensiunile Papagalii cacadu cu mot galben pitici sunt papagali cacadu albi de talie mica cu creste recurbate galbene. Ei pot fi diferentiati de papagalii cacadu cu mot galben medii pe baza taliei si a prezentei unei pete mari, galbene, situate la nivelul urechiuselor. Inele perioculare sunt usor albe. Ciocul si picoarele sunt negre-cenusii. Culoarea irisului la femela este rosiatica, in timp ce la mascul este maron inchis. Penele de pe fata interna a aripilor si de pe fata ventrala a cozii sunt galbene. Papagalul cacadu cu mot pitic poate atinge o greutate corporala in jur de 300-380 g si o lungime a corpului de circa 30-33 cm. Anvergura aripilor poate atinge 21-24,5 cm. Personalitatea Papagalii cacadu cu mot galben pitici sunt curiosi si le place sa ciuguleasca diferite obiecte din mediul lor de viata, dar nu sunt atat de distrugatori ca alti papagali cacadu. Papagalilor cacadu cu motul galben pitici trebuie sa li se ofere jucarii, bucati de lemn sau ramurele pe care sa le poata ciuguli in voie. Papagalilor cacadu crescuti ca si animalute de companie nu trebuie sa li se permita sa zboare liberi prin casa, nesupravegheati, intrucat pot avea tendinta de a ingera toxice sau alte obiecte periculoase. Papagalii cacadu cu mot galben pitici tineri trebuie sa socializeze cu cate mai multe persoane si sa fie expusi unei multitudini de situatii cum ar fi colivii noi, jucarioare noi, vizite la medicul veterinar, manipularea de catre diferite persoane, scurtarea aripilor si a unghiilor, etc., pentru a evita aparitia starii de panica cand sunt expusi unor situatii noi. Papagalii cacadu cu mot galben pitici au, de asemenea, nevoie de suficient spatiu pentru miscare. In salbaticie, papagalii cacadu cu mot galben pitici sunt prietenosi si pasnici. Ei traiesc in perechi sau in stoluri mici de pana la 10-20 indivizi, iar uneori, in regiunile cu surse de hrana, ei se aduna in stoluri mari de pana la cateva zeci de indivizi. Sunt pasari carora le place si solicita multa afectiune si atentie din partea stapanilor lor, dar nu sunt atat de pretentiosi si de posesivi ca alti papagali cacadu. Pentru a va reduce timpul pe care ar trebui sa il alocati, este de preferat sa achizitionati de la inceput o pereche atat pentru a-si tine unul altuia companie, cat si pentru a se putea imperechea. Dupa cum cred ca majoritatea stiti, papagalul cacadu cu mot galben se afla in lista pasarilor cu risc crescut de disparitie, motiv pentru care daca ajungeti in posesia unei astfel de vietuitoare ar fi de preferat sa ajutati la perpetuarea ei si nu doar sa o detineti pentru a va infrumuseta locuinta. Adapostirea Papagalul cacadu cu mot galben pitic este foarte activ si ar trebuie sa i se asigure cea mai mare colivie pe care spatiul si bugetul vi le permit. Ideal ar fi ca voliera sau colivia sa-i ofere suficient spatiu astfel incat sa-i permita papagalului sa poata zbura. Construirea unei colivii trainice nu este atat de esentiala in cazul papagalului cacadu cu mot galben asa cum este in cazul altor papagali cacadu de talie mare, deoarece ei nu sunt foarte mari stricatori. Multi dintre papagalii cacadu crescuti in captivitate invata sa-si deschida usa coliviei, asa ca aceasta trebuie sa fie prevazuta cu un zavor sau cu un mecanism care sa o poata inchide etans. Ideal ar fi ca pasarea sa beneficieze de o voliera spatioasa plasata in aer liber, pentru a-i permite sa se joace in aer proaspat si in lumina solara. In colivie sau voliera vor fi amplasate stinghii din lemn de brad, pin, salcie sau soc, dispuse la diferite niveluri. Hranirea Papagalii cacadu cu mot galben pitici trebuie hraniti cu meniuri complete special concepute pentru papagali. Hrana granulata oferita papagalilor cacadu cu mot galben trebui suplimentata zilnic cu fructe si legume proaspete. In fiecare zi, papagalul cacadu cu mot galben pitic trebuie sa primeasca un sfert de ceasca de cafea de granule si un alt sfert de fructe si legume proaspete. Aveti in vedere sa monitorizati aportul de alimente si greutatea corporala a companionului dumneavoastra pentru a putea preveni aparitia obezitatii. Hranirea in exces conduce la obezitate, aparitia picajului, irosirea si aruncarea alimentelor. Semintele cu continut scazut in grasimi, de tipul meiului sunt o buna alegere. Semintele cu continut crescut in grasimi trebuie evitate. Papagalii cacadu cu mot galben pitici, atat adulti, cat si tineri, sunt eficienti in utilizarea caloriilor. Asigurati-va ca hrana pe care o consuma sa fie nutritiva si evitati semintele cu continut crescut in grasimi, respectiv, pe cele de floarea-soarelui. Suplimentele vitaminice nu sunt necesare in cazul pasarilor hranite cu meniuri complete special concepute pentru papagali. Aspecte particulare Ingrijirea - Imbaierea sau dusarea periodica este esentiala pentru mentinerea penajului si a pielii in buna stare. - Pasarile pot fi spreiate si lasate sa se usuce intr-o camera incalzita sau in soare, sau pot fi uscate cu ajutorul unui uscator de par. - O grija speciala trebuie avuta sa nu se scurteze excesiv penele care compun aripile, altfel papagalul cacadu cu mot galben pitic poate cadea si isi poate crea leziuni severe. Vor fi scurtate numai penele principale de la nivelul aripilor suficient incat pasarea sa poata ateriza la sol. Papagalii cacadu cu mot galben pitici sunt foarte buni zburatori, mai buni decat papagalii cacadu molucani si umbrelati, astfel ca un pic mai multe pene pot fi scurtate fara nicio problema. Viata reproducatoare - Papagalii cacadu cu mot galben pitici se imperecheaza destul de bine in captivitate, dar nu la fel de des ca papagalii cacadu molucani si umbrelati. In America de Nord, papagalii cacadu cu mot galben pitici se imperecheaza in principal iarna si primavara. - Femela depune in general 2-3 oua. Se recomanda utilizarea cuibarelor cu dubla-intrare pentru a reduce posibilitatea blocarii femelei de catre mascul in interiorul cuibarului. Ambii parinti ajuta la clocirea oualor. - Perioada de incubatie dureaza aproximativ 24-28 zile, iar puii se nasc golasi si neajutorati. Dupa circa 8-12 saptamani de la eclozionare, puisorii se imbraca cu pene. Papagalii cacadu cu mot galben pitici sunt relativ usor de crescut. Majoritatea formulelor de crestere pot fi utilizate cu succes. - Masculii de papagal cacadu cu mot galben pitic adesea, devin agresivi cu perechea lor. Construirea coliviei trebuie sa aiba in vedere diferitele metode de a reduce agresiunea intre parteneri. Scurtarea aripilor masculilor inainte de sezonul de imperechere va ajuta femela sa scape in cazul in care masculul devine agresiv. Comportamentul agresiv poate apare si intre perechile compatibile, formate pentru imperechere. - Cand se imperecheaza papagalii cacadu, zgomotul si vecinii alaturati trebuie luati in calcul. Daca sunt tinuti afara, papagalii cacadu, adesea, ciripesc noaptea, in special, in noptile cu luna plina. Sexarea papagalilor cacadu cu mot galben pitici - Este foarte dificil de realizat o diferentiere a sexelor, dar se spune ca odata cu inaintarea in varsta irisul femelelor devine mai rosiatic, in timp ce cel mai masculilor este maron inchis. - In trecut, sexarea chirugicala era cel mai frecvent utilizata pentru determinarea sexului la speciile monomorfice. Riscurile asociate acestei tehnici includ moartea indusa de anestezie si transmiterea diferitelor boli datorita unei sterilizari inadecvate a instrumentarului folosit. Sexarea chirugicala era de asemenea o metoda limitata in cazul pasarilor foarte tinere la care gonadele nu erau complet diferentiate. - Noile metode de sexare pe baza ADN-ului sunt non-invazive, exacte, rapide si sigure. Este necesara o mica cantitate de sange, probele putand fi recoltare in urma scurtarii unghiilor sau a venipunctiei. Stresarea pasarii este mult minimalizat in cazul acestei tehnologii. Puii pot fi sexati prin aceasta metoda la orice varsta. Boli si afectiuni curente Papagalul cacadu cu mot galben pitic este, in general, o specie de papagali cacadu rezistenta si sanatoasa, dar s-a constatat o susceptibilitate crescuta a acestuia la urmatoarele afectiuni: boli ale ciocului si penajului, picaj, agresiune intre parteneri, psitacoza, infectii bacteriene si fungice, apetit capricios, sarcocistoza, obezitate si intoxicatii consecutive ingestiei metalelor. Speranta de viata a papagalului cacadu cu mot galben pitic este de pana la 40 de ani. Date exacte cu referire la durata medie de viata a acestei specii de papagal cacadu sunt inca putine. Multi dintre ei sucomba datorita diferitelor boli sau a leziunilor, astfel ca nu mai ajung sa-si traiasca intreaga viata.

Guppy (Poecilia reticulata)

Guppy, Poecilia reticulata, originar din America de Sud, este un peste foarte pasnic si dragalas, care nu necesita bazine foarte mari si nu este o specie pretentioasa in ceea ce priveste calitatea apei. Sunt cei mai fericiti in acvariile populate, dar un acvariu populat numai cu guppy poate fi o decizie inteleapta. Guppy este un peste preferat de foarte multi acvaristi si, in special, de cei incepatori, datorita usurintei cu care acesta se poate intretine. Guppy sunt o specie de pesti extrem de rezistenta, putand sa supravietuiasca in conditii in care alti pesti ar putea pieri. Guppy sunt, de asemenea, o excelenta alegere pentru popularea unui nou acvariu. Habitatul natural al guppy-lor este reprezentat de America de Sud, Venezuela, Barbados, Trinidad, Tobago, Antigua si Barbuda, nordul Braziliei si Guyana. Alte denumiri: Acanthophacelus guppii, Acanthophacelus reticulatus, Girardinus guppii, Girardinus reticulatus, Haridichthys reticulatus, Heterandria guppyi, Lebistes poecilioides, Lebistes poeciloides, Lebistes reticulatus, Poecilia reticulatus, Poecilioides reticulatus. Descrierea Guppy sunt una dintre cele mai populare specii de pesti de apa dulce din intreaga lume. Sunt pesti alerti, vioi, mereu in cautarea hranei, pendulandu-se de la un cap la altul al acvariului. Guppy nu sunt agresivi, ci din contra sunt foarte prietenosi. Masculul este intotdeauna mai viu colorat (similar curcubeului), in timp ce femela are un colorit mai sters, gri lipsit de luciu. Exista diferite varietati de guppy care se disting prin diversitatea culorilor si a modelelor coloritului, precum si prin aspectul inotatoarei codale (in forma de evantai, de ac, de spada, de val, de steag, de lopata sau rotunda). Masculul de guppy ajunge la o lungime de 3-3,5 cm, in timp ce femela, mult mai mare, poate atinge o lungime de 5-6 cm. Acvariu si conditiile de viata Acvariul in care sunt crescuti guppy trebuie sa fie spatios, bogat in plante, dupa care pestii sa se poata ascunde sau pe care femelele sa depuna puii, dar sa ofere suficient spatiu pentru inot. Nu este indicat ca in acvariul in care introduceti guppy sa puneti melci cu orificiu adanc si ingust, intrucat ei pot avea tentatia de a se ascunde in acestia ramand blocati. Guppy au tendinta de a inota in treimea superioara si mijlocie a acvariului. Daca ati ales sa va populati acvariul cu guppy, trebuie sa stiti ca acestia o duc cel mai bine in grupuri de minim 3 exemplare. Intrucat masculii vor alerga intotdeauna femelele epuizandu-le, este cel mai bine ca grupul de guppy creat sa fie format din mai multe femele, astfel incat masculii sa nu epuizeze singura femela. Capacitatea acvariului: circa 50 litri Temperatura apei: 20-280C pH-ul apei: 6-8 Duritatea apei: 9-19 dGH. Guppy prefera apa dura, dar pot supravietui si in cea neutra sau in cea dedurizata. Substratul acvariului este reprezentat din nisip spalat si eventual sterilizat inainte, in care se pot implanta fire de Myriophyllum sau Fontinalis. Apa din acvariu nu trebuie sa fie neaparat filtrata, dar trebuie schimbata din cand in cand, nu prea des. De asemenea, acvariu va fi dotat cu un termostat cu termometru pentru a monitoriza temperatura apei si a o mentine in anumite limite constante. Hranirea Guppy pot fi hraniti atat cu hrana vie, cat si cu cea uscata, fiind omnivori si hranindu-se cu o varietate de alimente (fulgi, laptuci, spanac, pureci de balta – dafnii cyclopi). Purecii de balta pot fi oferiti guppy-lor de preferat vii, deoarece cei sub forma uscata produc tulburarea apei si creaza guppy-lor un disconfort. Guppy sunt innebuniti si dupa viermii tubifex vii sau deshidratati. Pentru a va usura activitatea in ceea ce priveste intretinerea guppy-lor va sfatuim sa va hraniti pestisorii cu fulgii special formulati pentru guppy pe care ii gasiti cu usurinta in magazinele specializate si in pet-shopuri. Cantitatea de hrana pe care le-o administrati guppy-lor trebuie sa fie consumata de acestia in decursul a cateva minute. Guppy au stomace de capacitate mica si pot consuma doar cantitati mici de hrana la un tain. Hraniti-i cu cantitati mici, de circa 2-3 ori pe zi. Hranirea in exces antreneaza indoparea pestilor, cu consecinte grave asupra sanatatii lor, risipirea hranei si denaturarea calitatii apei din acvariu. Reproducerea Guppy ating maturitatea sexuala si sunt apti pentru a se imperechea in jurul varstei de 3 luni. Este o specie extrem de prolifica. Guppy este o specie vivipara (nascand pui vii), care dupa o gestatie de 4-5 saptamani, in conditii optime de intretinere, poate da nastere la 20-100 de alevini (in medie 30-60), cu crestere foarte rapida. In timpul gestatiei, femela este de preferat sa fie hranita cu hrana vie pentru a da nastere unei generatii viu colorate. La femela care urmeaza sa nasca se constata marirea in volum a abdomenului si aparitia unei pete negre in regiunea inotatoarelor ventrale. Este de preferat ca femela care este gestanta si se apropie de fatare sa fie mutata intr-un acvariu separat, intrucat adultii au tendinta de a manca puii nou-nascuti. Dupa fatare, puii pot fi lasati singuri in acvariu respectiv deoarece femela nu-si ingrijeste puii cum fac alte animalute. Dupa cateva zile puii pot fi introdusi in acvariu cu adulti, fiind capabili sa se hraneasca singuri si sa se apere. Femelele pot stoca sperma, astfel ca o imperechere poate conduce la aparitia a 4-8 randuri de alevini. Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de supergestatie. Temperatura apei in perioada de reproductie trebuie sa fie in jur de 24-250C. Specii compatibile: Molly, Xifo, Zebre, Neoni, etc. Speciile mai mari de pesti cu care guppy ar putea sa coabiteze ii pot ataca si le mananca puii. Daca nu va doriti ca guppy dumneavoastra sa devina hrana altor pesti, atunci nu-i amestecati cu ciclidele. Pesti Beta pot ataca guppy datorita coloritului lor asemanator si aripioarelor lungi. Important de stiut este ca pestii care vor coabita in acelasi acvariu trebuie sa tolereze aceleasi conditii de crestere. Speranta medie de viata a Guppy-lor este de circa 2 ani, dar pot exista si exemplare mai longevive care pot trai pana la 3 ani si chiar mai mult.

Papagalul cacadu negru cu coada galbena (Calyptorhynchus funereus)

Papagalul cacadu negru cu coada galbena (Calyptorhynchus funereus) este o specie unica si magnifica frecvent intalnita in padurile tropicale din estul Australiei, din Queensland pana in Tazmania, precum si in sudul Australiei. Putine exemplare pot fi regasite in captivitate, exceptie facand gradinile zoologice. Papagalul cacadu negru cu coada galbena populeaza padurile de eucalipt, in special pe cele situate de-a lungul raurilor, si nu in ultimul rand plantatiile de ananas hranindu-se cu seminte de ananas, eucalipt, casuarina, acacia, precum si cu larvele insectelor xilofage ale arborilor vii. Sunt pasari nomade, mutandu-se dintr-un loc in altul in cautarea hranei in stoluri de pana la 2000 de pasari. Taxonomia Regnul: Animalia Increngatura: Chordata Clasa: Aves Ordinul: Psittaciformes Familia: Cacatuidae Subfamilia: Calyptorhynchinae Genul: Calyptorhynchus Subgenul: Zanda Specia: Calyptorhynchus funereus Aspectul exterior si dimensiunile Papagalii cacadu negri cu coada galbena sunt papagali cacadu negri de talie mare, uscativi cu creste recurbate. Masculul si femela pot fi diferentiati pe baza coloritului. Masculul este negru complet exceptie facand dungile late de culoare galbena situate la jumatatea penelor laterale ale cozii, petele galbene de la nivelul urechiuselor si inelele rosii din jurul ochilor. Ciocul lui este negru. Penajul de pe fata interna a femelei este crenat cu galben deschis, petele galbene de la nivelul urechiuselor sunt mai mari, mai bine evidentiate, ciocul are o coloratie mai deschisa si inelele din jurul ochilor sunt gri. Coada are dungi late de culoare galben-portocalii cu dungulite negre. Papagalul cacadu negru cu coada galbena are o lungime de 55-65 cm si o greutate corporala de circa 650-850 grame. Personalitatea Papagalii cacadu negrii cu coada galbena sunt prietenosi din fire. Sunt in general tacuti, exceptie facand ciripiturile din timpul perioadei de imperechere. Papagalii cacadu negrii cu coada galbena sunt curiosi, placandu-le sa ciuguleasca obiectele din mediul lor de viata. Ciocul lor este destinat ciugulirii copacilor, astfel ca pot ciupi puternic. Papagalii cacadu negri cu coada galbena sunt extrem de distrugatori, daca li se permite sa se catare pe mobila. Din acest motiv, trebuie sa li se asigure jucarii, bucati de lemn sau ramurele pe care sa le poata ciuguli. Fata de alte specii de papagali cacadu, papagalii cacadu negri cu coada galbena zboara la altitudini medii. Adapostirea Papagalul cacadu negru cu coada galbena este foarte activ si ar trebuie sa i se asigure cea mai mare colivie pe care vi-o poate permite spatiul si bugetul. Ideal ar fi ca spatiul coliviei sa-i permita papagalului sa poata zbura sau cel putin trebuie sa-i ofere pasarii spatiul necesar sa-si deschida complet aripile. Aviariul ar trebui sa aiba o lungime de 8 metri pentru a-i permite pasarii sa faca suficienta miscare. De asemenea, acesta ar trebui sa aiba o latime de 1,5-1,8 m si o inaltime de circa 2,4 m. Construirea unei colivii trainice nu este atat de esentiala in cazul papagalului cacadu negru cu coada galbena asa cum este in cazul altor papagali cacadu de talie mare, deoarece ei nu sunt foarte mari stricatori. Multi dintre papagalii cacadu crescuti in captivitate invata sa-si deschida usa coliviei, asa ca aceasta trebuie sa fie prevazuta cu un zavor sau cu un mecanism care sa o poata inchide etans. Ideal ar fi ca pasarea sa beneficieze de o voliera spatioasa plasata in aer liber, pentru a-i permite sa se joace in aer liber si in lumina solara. Hranirea Papagalii cacadu negri cu coada galbena trebuie hraniti cu meniuri complete special concepute pentru papagali. Meniurile bogate in proteina sunt produsele principale in alimentatia papagalilor cacadu. Meniurile pentru tineret pot fi, de asemenea, oferite. Hrana granulata oferita papagalilor cacadu negri cu coada galbena trebui suplimentata zilnic cu fructe si legume proaspete. In fiecare zi, papagalul cacadu negru cu coada galbena trebuie sa primeasca un sfert de pahar de granule si un alt sfert de fructe si legume proaspete. De asemenea, acestora trebuie sa li se ofere 2-3 nuci mai mari (nuci, pecan, migdale, alune), zilnic. Daca papagalilor cacadu negri cu coada galbena li se ofera alune, acestea trebuie initial decojite pentru a sesiza daca sunt sau nu mucegaite. Hranirea in exces conduce la aparitia picajului, irosirea si aruncarea alimentelor. Semintele cu continut scazut in grasimi, de tipul meiului sunt o buna alegere. Semintele cu continut crescut in grasimi trebuie evitate. Papagalii cacadu negri cu coada galbena sunt eficienti in utilizarea caloriilor. Asigurati-va ca hrana pe care o consuma sa fie nutritiva si evitati semintele cu continut crescut in grasimi, respectiv, pe cele de floarea-soarelui. Suplimentele vitaminice nu sunt necesare in cazul pasarilor hranite cu meniuri complete special concepute pentru papagali. Aspecte particulare Ingrijirea - Imbaierea sau dusarea periodica este esentiala pentru mentinerea penajului si a pielii in buna stare. - Pasarile pot fi spreiate si lasate sa se usuce intr-o camera incalzita sau in soare, sau pot fi uscate cu ajutorul unui uscator de par. - O grija speciala trebuie avuta sa nu se scurteze excesiv penele care compun aripile altfel papagalul cacadu negru cu coada galbena poate cadea si isi poate crea leziuni severe. Vor fi scurtate numai penele principale de la nivelul aripilor suficient incat pasarea sa poata ateriza la sol. - Unghiile de la picioare si ciocul trebuie trimate periodic. Viata reproducatoare - Varsta de debut a vietii reproducatoare este de la circa 3 ani, dar papagalii cacadu negri cu coada galbena crescuti in captivitate, si in special masculii, pot sa nu-si inceapa activitatea de reproducere pana in jurul varstei de 8-10 ani. - Durata medie a vietii reproducatoare nu este exact cunoscuta, dar cel mai probabil este de pana la 30 ani. - Papagalii cacadu negri cu coada galbena se reproduc dificil in captivitate. - In America de Nord, papagalii cacadu negri cu coada galbena se imperecheaza, in principal, iarna si primavara, desi unele perechi se pot imperechea pe tot parcursul anului. In captivitate, se pare ca se reproduce mult mai usor in timpul lunilor de vara. Ambii parteneri ajuta la construirea cuibului, care este plasat in general in scorburile arborilor inalti. Femela cloceste, de obicei, pana la 1-2 oua. - Perioada de incubatie este de circa 27-30 zile. Femela este singura care asigura clocirea oualor, in timp ce masculul este cel care se ingrijeste de aducerea hranei. In general, doar unul dintre pui supravietuieste, acesta ramanand langa familia sa circa 6 luni de viata. Puii se imbraca in penaj, in general, in jurul varstei de 10-12 saptamani. Papagalii cacadu negri cu coada galbena sunt dificil de crescut in captivitate, astfel ca este nevoie de un proprietar experimentat care sa-i ingrijeasca. - Masculii de papagal cacadu negru cu coada galbena adesea, devin agresivi cu perechea lor. Construirea coliviei trebuie sa aiba in vedere diferitele metode de a reduce agresiunea intre parteneri. Scurtarea aripilor masculilor inainte de sezonul de imperechere va ajuta femela sa scape in cazul in care masculul devine agresiv. Comportamentul agresiv poate apare si intre perechile compatibile, formate pentru imperechere. - Cand se imperecheaza papagalii cacadu negri cu coada galbena, zgomotul si vecinii alaturati trebuie luati in calcul. Daca sunt tinuti afara, papagalii cacadu, adesea, ciripesc noaptea, in special, in noptile cu luna plina. Sexarea papagalilor cacadu negri cu coada galbena - Diferentierea mascului de femela se realizeaza pe baza coloritului. - Masculul este negru complet exceptie facand dungile late de culoare galbena situate la jumatatea penelor laterale ale cozii, petele galbene de la nivelul urechiuselor si inelele rosii din jurul ochilor. Ciocul lui este negru. - Penajul de pe fata interna a femelei este crenat cu galben deschis, petele galbene de la nivelul urechiuselor sunt mai mari si inelele din jurul ochilor sunt grii. Coada are dungi late de culoare galben-portocalii cu dungulite negre. Boli si afectiuni curente Papagalul cacadu negru cu coada galbena este, in general, o specie de pasari rezistenta si sanatoasa, dar s-a constatat o susceptibilitate crescuta a acestuia la urmatoarele afectiuni: boli ale ciocului si penajului, picaj, agresiune intre parteneri, automutilare, psitacoza, infectii bacteriene si fungice, apetit capricios, sarcocistoza, obezitate, sindromul „ficatului gras” (in special, la puii care sunt hraniti in exces), prolaps cloacal si intoxicatii consecutive ingestiei metalelor. Achizitionarea Inainte de achizitionarea unei pasari exotice este indicat ca viitorul detinator sa se informeze cu privire la biologia, patologia, modul de viata si intretinerea speciei dorite. Inainte de cumparare, pasarea trebuie atent observata in ceea ce priveste aspectul exterior si comportamentul, renuntandu-se la achizitionare acesteia in cazul in care exteriorizeaza unele aspecte dubioase. Dupa achizitionare, solicitati informatii detailate cu privire la sortimentele folosite in hrana, modul de pregatire al acesteia, fructe si verdeturi care le pot fi sau nu administrate. Ca si in cazul altor animalute de companie, asigurati-va ca achizitionati un exemplar tanar intrucat acesta se va adapta cu o mai mare usurinta. Se vor prefera exemplarele vivace, „sperioase”, aceste reactii fiind atribute ale varstei tinere. Obisnuirea cu noul proprietar si noul mediu de viata se va realiza treptat, prin acoperirea in primele zile, timp de cateva ore, a coliviei sau volierei cu un tifon. Acest lucru ii ofera pasarii siguranta si posibilitatea de cunoastere si adaptare in noul mediu de viata. Papagalul cacadu este foarte sociabil, necesitand o atentie deosebita din partea proprietarului. Daca nu puteti sa-i acordati suficient timp, indicat ar fi sa achizitionati de la inceput o pereche. Speranta medie de viata a papagalului cacadu negru cu coada galbena este in jur de 30-50 de ani, fiind considerata o specie longeviva. Desi, date exacte cu privire la media de viata a acestuia sunt inca putine, ceea ce este bine cunoscut este ca multi dintre papagalii cacadu negri cu coada galbena nu traiesc atat de mult pe cat ar putea, in principal, datorita diferitelor afectiuni sau leziuni severe.

Papagalul cacadu cu ochii golasi (Cacatua sanguinea)

Papagalii cacadu cu ochii golasi (Cacatua sanguinea) – cunoscuti de asemenea si ca corellele mici sau corellele cu cioc scurt – sunt uneori confundati cu papagalii cacadu Goffin mai mici. Aceste pasari sunt frecvent intalnite in stoluri formate din multe exemplare de-a lungul nordului si centrului Australiei, unde populeaza tinuturile impadurite riverane din apropierea pajistilor si suprafetelor agricole. Ei pot fi regasiti in compania papagalilor cacadu cu pieptul roz si a altor specii de papagali cacadu, in special cand se afla in apropierea cursurilor de apa. De asemenea, papagalii cacadu cu ochii golasi invadeaza suprafetele cultivate, afectand recoltele. In timpul sezonului in care nu se imperecheaza, papagalii cacadu cu ochii golasi se pot aduna in stoluri imense de circa 20000 sau chiar mai multe pasari scrutand pajistile in cautarea hranei si fiind adesea ucisi deoarece sunt considerate pasari daunatoare. In salbaticie, papagalii cacadu cu ochii golasi se hranesc in copaci si la sol, in principal cu seminte, recolte, fructe, bace, muguri, flori, nuci si larve de insecte. In principal, sunt activi dimineata devreme sau dupa-amiaza tarziu. Taxonomia Regnul: Animalia Increngatura: Chordata Clasa: Aves Ordinul: Psittaciformes Familia: Cacatuidae Subfamilia: Cacatuinae Genul: Cacatua Subgenul: Licmetis Specia: Cacatua sanguinea Aspectul exterior si dimensiunile Papagalii cacadu cu ochii golasi sunt pasari de talie medie, albe (35-43 cm lungime) cu creste scurte, albe, recurbate, inele albastre in jurul ochilor si o pata mica de culoare roz intre ochi si nara. Fata interna a aripilor si a cozii prezinta pene de culoare galbena. Ciocul lor este alungit si de culoare cenusie. De asemenea, ei au irisuri maron inchis si picioare gri. Pasarile tinere seamana in mare parte cu adultii, dar au ciocurile mai scurte si inelele perioculare de un albastru mai sters. Papagalii cacadu cu ochii golasi au circa 35-45 cm lungime si o anvergura a aripilor in jur de 28-33 cm. Greutatea lor corporala se invarte in jur 380-600 g. Personalitatea Papagalii cacadu cu ochii golasi sunt pasari inteligente, cu personalitati deosebite. Sunt prietenoase, jucause si afectuoase, motiv pentru care sunt animalute de companie bune. Nu sunt pasari extrem de vorbarete si nici nu sunt atat de galagioase, insistente si posesive ca papagalii cacadu albi de talie mai mare. La fel ca si papagalii cacadu Goffin, ei sunt o alegere buna pentru persoanele care-si doresc un papagal cacadu care se acomodeaza intr-oarecare masura mai usor decat confratii lui de talie mai mare. Asta nu inseamna ca vor accepta sa stea toata ziua in colivie fara sa li se dea atentie. Un papagal cacadu cu ochii golasi caruia nu i se da atentie si se plictiseste, devine un companion dezagreabil, distrugator si cu grave tulburari de comportament. Bine cunoscuti pentru inteligenta si abilitatea lor de a vorbi, acesti clovni mititei sunt dispusi sa-si dezvaluie calitatile oricui, oriunde si oricand. Aceste pasari sunt curioase si le place sa ciuguleasca diferite obiecte, dar nu sunt atat de distrugatoare ca alti papagali cacadu. Papagalilor cacadu cu ochii golasi trebuie sa li se ofere jucarii, bucati de lemn sau ramurele. Papagalilor cacadu crescuti ca si animalute de companie nu trebuie sa li se permita sa zboare liberi prin casa, nesupravegheati, intrucat pot avea tendinta de a ingera toxice sau alte obiecte periculoase. Papagalii cacadu cu ochii golasi tineri trebuie sa socializeze cu cate mai multe persoane si sa fie expusi unei multitudini de situatii cum ar fi colivii noi, jucarioare noi, vizite la medicul veterinar, manipularea de catre diferite persoane, scurtarea aripilor si a unghiilor, etc., pentru a evita aparitia starii de panica cand sunt expusi unor situatii noi. Papagalii cacadu cu ochii golasi au, de asemenea, nevoie de spatiu pentru miscare. Adapostirea Papagalul cacadu cu ochii golasi este foarte activ si ar trebuie sa i se asigure cea mai mare colivie pe care spatiul si bugetul vi le permit. Ideal ar fi ca spatiul coliviei sa-i permita papagalului sa poata zbura sau cel putin trebuie sa-i ofere pasarii spatiul necesar sa-si deschida complet aripile. Construirea unei colivii trainice nu este atat de esentiala in cazul papagalului cacadu cu ochii golasi asa cum este in cazul altor papagali cacadu de talie mare, deoarece ei nu sunt foarte mari stricatori. Multi dintre papagalii cacadu crescuti in captivitate invata sa-si deschida usa coliviei, asa ca aceasta trebuie sa fie prevazuta cu un zavor sau cu un mecanism care sa o poata inchide etans. Ideal ar fi ca pasarea sa beneficieze de o voliera spatioasa plasata in aer liber, pentru a-i permite sa se joace in aer proaspat si in lumina solara. Hranirea Papagalii cacadu cu ochii golasi trebuie hraniti cu meniuri complete special concepute pentru papagali. Meniurile bogate in proteina sunt produsele principale in alimentatia papagalilor cacadu. Meniurile pentru tineret pot fi, de asemenea, oferite. Hrana granulata oferita papagalilor cacadu cu ochii golasi trebui suplimentata zilnic cu fructe si legume proaspete. In fiecare zi, papagalul cacadu cu ochii golasi trebuie sa primeasca un sfert de ceasca de cafea de granule si un alt sfert de fructe si legume proaspete. Aveti in vedere sa monitorizati aportul de alimente si greutatea corporala a companionului dumneavoastra pentru a putea preveni aparitia obezitatii. Hranirea in exces conduce la obezitate, aparitia picajului, irosirea si aruncarea alimentelor. Semintele cu continut scazut in grasimi, de tipul meiului sunt o buna alegere. Semintele cu continut crescut in grasimi trebuie evitate. Papagalii cacadu cu ochii golasi sunt eficienti in utilizarea caloriilor. Papagalii cacadu tineri sunt bine-cunoscuti ca si consumatori mofturosi si se pare ca nu necesita o alimentatie bogata pentru a se mentine, in timp ce adultii iau cu usurinta in greutate. Asigurati-va ca hrana pe care o consuma sa fie nutritiva si evitati semintele cu continut crescut in grasimi, respectiv, pe cele de floarea-soarelui. Suplimentele vitaminice nu sunt necesare in cazul pasarilor hranite cu meniuri complete special concepute pentru papagali. Aspecte particulare Ingrijirea - Imbaierea sau dusarea periodica este esentiala pentru mentinerea penajului si a pielii in buna stare. - Pasarile pot fi spreiate si lasate sa se usuce intr-o camera incalzita sau in soare, sau pot fi uscate cu ajutorul unui uscator de par. - O grija speciala trebuie avuta sa nu se scurteze excesiv penele care compun aripile, altfel papagalul cacadu cu ochii golasi poate cadea si isi poate crea leziuni severe. Vor fi scurtate numai penele principale de la nivelul aripilor suficient incat pasarea sa poata ateriza la sol. Papagalii cacadu cu ochii golasi sunt foarte buni zburatori, mai buni decat papagalii cacadu molucani si umbrelati. La pasarile cu greutate corporala mai mare, penajul aripilor va fi scurtat cat mai putin cu putinta. Viata reproducatoare - Papagalii cacadu cu ochii golasi se imperecheaza usor in climate uscate cum sunt cele din California, dar sunt mai dificil de reprodus in estul Statelor Unite. De asemenea, ei se imperecheaza cu usurinta si in captivitate. - Varsta de debut a vietii reproducatoare este de 3 ani (in general, 4-6 ani). - Durata medie a vietii reproducatoare nu este exact cunoscuta, dar este cel mai probabil de pana la 25 ani. Perechile formate in salbaticie se crede ca se imperecheaza pe toata durata vietii lor. - In America de Nord, papagalii cacadu cu ochii golasi se imperecheaza, in principal, iarna si primavara. Femela cloceste, de obicei, pana la 2-3 oua. - Perioada de incubatie este de circa 24-26 zile. Puii se imbraca in penaj, in general, in jurul varstei de 10-12 saptamani. Papagalii cacadu cu ochii golasi sunt relativ usor de crescut, iar majoritatea meniurilor starter pot fi utilizate cu succes. Ei cresc rapid si trebuie hraniti des. - Cand se imperecheaza, zgomotul si vecinii alaturati trebuie luati in calcul. Daca sunt tinuti afara, papagalii cacadu, adesea, ciripesc noaptea, in special, in noptile cu luna plina. - Masculii de papagal cacadu cu ochii golasi adesea, devin agresivi cu perechea lor. Construirea coliviei trebuie sa aiba in vedere diferitele metode de a reduce agresiunea intre parteneri. Scurtarea aripilor masculilor inainte de sezonul de imperechere va ajuta femela sa scape in cazul in care masculul devine agresiv. Comportamentul agresiv poate apare si intre perechile compatibile, formate pentru imperechere. Sexarea papagalilor cacadu cu ochii golasi - In cazul acestui tip de papagal cacadu ca si in cazul altor specii de cacadu, sexarea exacta se poate realiza pe baza examenului ADN sau a examinarii in urma interventiei chirurgicale. Boli si afectiuni curente Papagalul cacadu cu ochii golasi este, in general, o specie de pasari rezistenta si sanatoasa, dar s-a constatat o susceptibilitate crescuta a acestuia la urmatoarele afectiuni: boli ale ciocului si penajului, picaj, agresiune intre parteneri, automutilare, psitacoza, infectii bacteriene si fungice, apetit capricios, sarcocistoza, obezitate si intoxicatii consecutive ingestiei metalelor. Achizitionarea Inainte de achizitionarea unei pasari exotice este indicat ca viitorul detinator sa se informeze cu privire la biologia, patologia, modul de viata si intretinerea speciei dorite. Inainte de cumparare, pasarea trebuie atent observata in ceea ce priveste aspectul exterior si comportamentul, renuntandu-se la achizitionare acesteia in cazul in care exteriorizeaza unele aspecte dubioase. Dupa achizitionare, solicitati informatii detailate cu privire la sortimentele folosite in hrana, modul de pregatire al acesteia, fructe si verdeturi care le pot fi sau nu administrate. Ca si in cazul altor animalute de companie, asigurati-va ca achizitionati un exemplar tanar intrucat acesta se va adapta cu o mai mare usurinta. Se vor prefera exemplarele vivace, „sperioase”, aceste reactii fiind atribute ale varstei tinere. Obisnuirea cu noul proprietar si noul mediu de viata se va realiza treptat, prin acoperirea in primele zile, timp de cateva ore, a coliviei sau volierei cu un tifon. Acest lucru ii ofera pasarii siguranta si posibilitatea de cunoastere si adaptare in noul mediu de viata. Papagalul cacadu este foarte sociabil, necesitand o atentie deosebita din partea proprietarului. Daca nu puteti sa-i acordati suficient timp, indicat ar fi sa achizitionati de la inceput o pereche. Speranta medie de viata a papagalului cacadu cu ochii golasi este de pana la 50 ani. Desi, date exacte cu privire la media de viata a acestuia sunt inca putine, ceea ce este bine cunoscut este ca multi dintre papagalii cacadu cu ochii golasi mor, in principal, datorita problemelor de metabolism, si in special a obezitatii, a diferitelor boli si traumatisme.